Nicolae Georgescu-Edineţ, un preot al frontierei

Detalii

Scris de George Enache

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Nicolae Georgescu-Edineț

Există fără îndoială o vocaţie a frontierei, a locului unde lucrurile se amestecă şi se confruntă. Locuitorii marginilor de lume, aflaţi într-o permanentă tensiune, au concepţii mai simple şi mai radicale decât cei care, din centru, privesc lucrurile mai relaxat, fiind mai puţin preocupaţi de delimitarea fără confuzie a lucrurilor. 

Preotul Nicolae Georgescu-Edineţ a reuşit să aducă vocaţia frontierei în chiar inima capitalei României.

”Ioan Bujoiu era o persoană cu însușiri morale și intelectuale deosebite”

Detalii

Scris de Cornel Onaca

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Ioan Bujoiu

Printre personalitățile remarcabile ce erau în acel lagăr-închisoare¹, amintesc pe inginerul Ioan Bujoiu, profesor la Politehnică, fost ministru al economiei naționale, care conducea biroul tehnic (...)

Ioan Bujoiu era un om blând, modest, înțelegător și jovial, având o cultură bogată, apropiat și prietenos. Era o plăcere, o adevărată încântare să te afli în preajma lui ascultându-i glasul plăcut, însuflețit. Era o persoană cu însușiri morale și intelectuale deosebite și nu ne era străin faptul identificării sale cu aspirațiile celor mulți, capabili să contribuie la progresul societății.

(Cornel Onaca - Martori și martiri, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 2000, p. 143)

Inginerul Ioan Bujoi, un om demn, însetat după adevăr și dreptate

Detalii

Scris de Nicolae Goga

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Ioan Bujoiu

Voi povesti un mic episod al cărui unic martor am fost eu și care cred că este concludent. Mă găseam într-o dimineață cu Bujoiu în birou. A intrat un maior în uniformă, s-a recomandat inspector al ministerului de interne și ne-a întrebat: ”Care este inginerul Bujoiu?”

Când Bujoiu s-a ridicat în picioare și a răspuns ”Eu”, maiorul a continuat: ”În calitatea de șef al biroului tehnic, te întreb pe dumneata: Câte cazuri de sabotaj ai avut în subteran sau la suprafață de la începutul anului 1952?”

Inginerul Ion E. Bujoiu - un idealist în temnițele comuniste

Detalii

Scris de Aurel Savin

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Ioan Bujoiu

Fericit, se spune, fericit este acel om care poartă în el un ideal şi căruia îi dă ascultare. Un astfel, de om a fost inginerul Ion E. Bujoiu, care a dat ascultare idealului său până în ultima clipă a vieţii.

Acestui mare om îi port o nemărginită recunoştinţă şi având mereu vie prezenţa lui, pentru toţi cei care am fost beneficiari ai darurilor sale binecuvântate de Dumnezeu, vreau să răspund celor care întreabă de el asemenea poetului Nichifor Crainic: "Unde sunt cei care nu mai sunt?"...

O viață închinată religiei

Detalii

Scris de Beatrice Gheorghe

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Zosim Oancea

La 21 iulie 1911 a văzut lumina zilei, în comuna Alma, judeţul Sibiu, preotul Zosim Oancea, care avea să devină mai târziu o figură importantă şi impunătoare în viaţa cultural-religioasă a oraşului şi judeţului Sibiu, precum şi a întregii ţări.

După moartea tatălui, survenită în timpul primului război mondial, a fost crescut de bunicii din partea mamei, Zosim şi Eufimia, care obişnuiau să îl alinte spunându-i ”puiul moşului Zosim”.

„Du-te să-l cunoşti pe Părintele Iovan”

Detalii

Scris de George Arion

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Ioan Iovan

„Du-te să-l cunoşti pe Părintele Iovan”, m-a îndemnat domnul profesor Nicolae Balotă. „Trebuie neapărat să stai de vorbă cu dânsul. La capătul unui drum pe care l-ai străbătut timp de douăzeci şi cinci de ani, discutând cu dânsul vei găsi dezlegare la multe.”

Am poposit la Mânăstirea Recea într-o zi de septembrie, însoţit de copiii mei - George (de aproape şapte ani), Mihnea (de aproape cinci ani) şi de doamna mea, Ruxandra Manuela. De la început am rămas impresionaţi de complexul de arhitectură specific românească ridicat lângă Târgu Mureş de oameni pricepuţi şi harnici, conduşi de Maica Stareţă Stavrofora Cristina. Păşind în incinta sacră am simţit îndată înfiorare şi înălţare sufletească. Doar trecerea maşinilor pe şosea, vuietul avioanelor de pe aeroportul din vecinătate mai aminteau emblemele lumii din care veneam. Iar întâlnirea cu Părintele Iovan, petrecută la ceas de noapte, după ce-şi isprăvise îndatoririle zilnice, va rămâne pentru mine ca o atingere dintr-un alt tărâm. Am vorbit îndelung despre suferinţă şi puterea de a o îndura fără a-ţi pierde speranţa, despre ticăloşia oamenilor şi măreţia lor, despre ce te poate păstra vertical în viaţă, despre izbăvirea prin credinţă, despre ce primejduieşte fiinţa umană şi căile ei de a se salva. Şi am mai vorbit despre generozitate şi iertare.