Generalul Ioan Arbore „era de o modestie rară” și ”credea cu toată căldura în Dumnezeu”

Detalii

Scris de Atanasie Berzescu

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Ioan Arbore

În faţa mea, trei stafii, stând pe prici sub geam, se zgâiau la mine. În urma mea, zdrannng... şi uşa se închise cu un scrâşnet de zăvor. Cum oi fi arătat eu la înfăţişare, nu pot să mai ştiu, dar cert este că cei trei se uitau la mine ca la altceva. Parcă eram din altă lume, galben, galben la faţă ca şofranul. Primul din stânga vine la mine şi se prezintă - Nicolae Mareş, fostul ministru al agriculturii în timpul lui Antonescu.

Crăciunul, noaptea în care Părintele Gherasim Iscu l-a repus pe Hristos în inima torționarului său

Detalii

Scris de Richard Wurmbrand

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Gherasim Iscu

Când mă aflam în închisoare, mă îmbolnăvisem foarte tare. Aveam tuberculoză la amândoi plămânii, de asemenea patru vertebre erau atinse de tuberculoză. Aveam de asemenea tuberculoză intestinală, diabet, insuficienţă cardiacă, hepatită şi alte boli pe care nici nu mi le mai amintesc. Eram aproape de moarte. La dreapta mea se afla un preot pe numele său Gherasim Iscu.

”Auzi? Cântă îngerii!”

Detalii

Scris de Victor Stoica

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Gherasim Iscu

Nu m-aș mira deloc dacă s-ar auzi în clipa asta glasul de foc al îngerului spunându-ne: ”De ce îi căutați pe cei vii între cei morți? Ei nu sunt aici în împărăția morții. Ei sunt în împărăția vieții.” [...]

A murit oare părintele Gherasim Iscu? În ultima oră a existenței lui aici i-a spus celui care îl îngrijea:

”Dragii mei, păstraţi-vă credinţa indiferent de ce va urma!”

Detalii

Scris de Pr. Dumitru Bălașa

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Dumitru Bălașa

M-au luat în 1959, m-au dus la Securitate pe 16 septembrie. “Ai o puşcă acasă. Să ne dai puşca!” A fost un motiv. Ne-am dus până acasă, au făcut percheziţie, pe urmă m-au luat şi ne-au ţinut aci în Drăgăşani într-un beci acolo, nu ştiu cât. Ne-au dus într-o noapte la Piteşti. Şi acolo a început calvarul. Cea mai cumplită pedeapsă de pe lume! Chinuri, bătaie! De la ora 1 la 3 noaptea era oră de bătaie.

Ce s-a întâmplat? De la ora 1 la 3 noaptea te băteau aşa, în prostie.

Starețul Pimen - ”se ruga lui Dumnezeu cu credință adâncă”

Detalii

Scris de Ion Antohe

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Pimen Bărbieru

Tot la Aiud era și starețul Pimen de la Schitul Peștera Ialomicioarei, intrat în pușcărie cu un lot din organizația colonelului Arsenescu, acuzat că îi găzduise și îi ajutase. Era mic de statură, cu fața plină și ochi bănuitori, cu o fire puțin comunicativă. Și aici în închisoare, trăia îndeplinind ritualul și comportarea vieții monahale. Își alesese un colț din celulă în care dimineața, la prânz și seara se retrăgea ca să nu poată fi văzut de gardian prin vizetă și se ruga lui Dumnezeu cu credință adâncă.

(Ion Antohe, Răstigniri ascunse în România după Ialta, Editura Albatros, București, 1995, p. 339)

Părintele Pimen Bărbieru - ”un om blând și cu o conversație plăcută”

Detalii

Scris de Vasile Cristea

Categoria părinte: Mărturisitori

Categorie: Pr. Pimen Bărbieru

Ieromonahul Pimen venise cu un lot mai mare. Sfinţia Sa avea o condamnare de 25 de ani muncă silnică. (...) Când l-am văzut pentru prima oară pe părintele Pimen Bărbieru, era foarte slab, mai mult piele şi os. Avusese câteva hemoptizii. Mânca foarte puţin. Am stat în aceeaşi cameră de la etajul I; mă împrietenisem repede cu el, căci firea îi era comunicativă: un om blând şi cu o conversaţie plăcută. Mi-a povestit cum au depus jurământul la mănăstirea lui, la Cetăţeni, cei din organizaţia militară de rezistenţă în munţi a colonelului Arsenescu. Pentru că le-a luat jurământul, a fost condamnat; şi pentru a-i fi adăpostit pe unii membri ai organizaţiei. În urma unui tratament cu antibiotice şi sub îngrijirea doctorului M.A.I. Aurelian Narcea, medicul penitenciarului, s-a pus pe picioare, a prins greutate şi i s-a oprit evoluţia bolii.

(Vasile Cristea, Rugul Aprins. Duhovnicii ortodoxiei sub lespezi. Cap. ”Lotul tuberculoșilor”)