Alți mărturisitori

Pe măsură ce studiem arhivele fostei Securităţi, găsim tot mai mulţi clerici ortodocşi aproape necunoscuţi în dicţionarele persecuţiei comuniste. Un astfel de caz este al părintelui Nicolae Târcă din Osica de Jos, jud. Olt. Acesta s-a născut la 10 ianuarie 1911, în familia unor agricultori harnici. După şcoala primară din comuna natală, în 1925-1933 tânărul Nicolae a urmat Seminarul Teologic „Sf. Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea. După un an a fost hirotonit preot pe seama parohiei din satul natal, pentru Biserica „Sfântul Nicolae“, monument istoric din 1825. Înaintea tânărului preot, pentru câteva luni, slujise părintele Ilie Lăcătuşu, care în noiembrie 1934 […]

More

Din cenuşa istoriei izbucneşte, din când în când, flacăra unor evenimente demne de a rămâne în memoria urmaşilor. În multe locuri despre care am putea crede că „nu s-a întâmplat nimic” strălucesc încă, de sub vălul uitării, oameni şi fapte. Încercăm, în cele ce urmează, să scoatem la lumină o noapte dramatică de toamnă, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, însemnată cu sângele a şase martiri. Cifra exactă a fost însă şapte. An de an, în luna octombrie, oamenii din Prundu Bârgăului, comună din judeţul Bistriţa-Năsăud, se adună pentru a-i comemora pe martirii ucişi de trupele germano-ungare în […]

More

S-a născut la 14 iunie 1909, în familia unor oameni harnici din Petrila-Lonea, judeţul Hunedoara. După şcoala primară din Petroşani, între 1927 şi 1931, tânărul Traian Moşic a urmat Seminarul Teologic din Sibiu, apoi academiile din Oradea (1931-1933) şi Sibiu (1933-1935). La 14 iunie 1936 a fost hirotonit diacon de către arhiereul Vasile Stan în capela mitropolitană. A doua zi a fost hirotonit preot în Catedrala mitropolitană de către noul chiriarh al Clujului, episcopul Nicolae Colan. A fost numit slujitor la Dâlja Mare şi Măleia, filii care aparţineau nou-înfiinţatei Parohii Petroşani II, profesor de religie la şcolile elementare şi de […]

More

Emilian Doicu s-a născut la 1 mai 1905, în localitatea Dunărea, judeţul Constanţa, într-o familie de oameni simpli. După şcoala primară din localitatea natală, între 1916 şi 1924, tânărul Emilian a urmat Seminarul Teologic „Sfântul Andrei” din Galaţi, apoi, în 1924-1928, cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Pentru a-şi putea face studiile superioare, a lucrat ca secretar la gimnaziul din Ianca, apoi, în 1925-1928, ca funcţionar la CFR. După obţinerea licenţei în teologie, Emilian Doicu s-a întors în Galaţi, fiind hirotonit diacon pe seama Episcopiei Dunării de Jos.

More

S-a născut la 6 septembrie 1912, într-o familie de oameni simpli din Tâţa, localitatea Dealu Mare, judeţul Dâmboviţa. După şcoala primară din localitatea natală (1924), a urmat Şcoala Normală din Târgovişte (1930), apoi Seminarul Teologic din Craiova. După desfiinţarea acestei şcoli teologice, tânărul Ulieru şi-a continuat formarea preoţească la Seminarul Central din Bucureşti (1934). Licenţa în teologie a obţinut-o la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, în paralel funcţionând ca învăţător în comuna Nadăş, judeţul Arad, apoi ca funcţionar la Serviciul Arhivă din Ministerul Instrucţiunii Publice. Ulterior, a fost învăţător la Lăculeţe, judeţul Dâmboviţa, apoi în satul natal, pentru ca, din […]

More

În perioada valurilor de arestări din timpul regimului comunist, mulţi preoţi, care numai pentru mila manifestată faţă de cei prigoniţi sau marginalizaţi, au fost condamnaţi la ani grei de puşcărie. Un astfel de caz este cel al părintelui Mihail Toderaşcu, din anul 1936 slujitor la Parohia Jilava de lângă Bucureşti. Era originar dintr-o familie simplă din Şarânga Buzăului, născut la 22 iunie 1904. El ajunsese paroh la Jilava după obţinerea licenţei la Facultatea de Teologie din Bucureşti, în anul 1929.

More

Ion Dobrotescu a fost un alt cleric oltean care pentru statutul său social şi rolul de slujitor al unei comunităţi parohiale a fost considerat de autorităţile comuniste ca „duşman al poporului”. S-a născut la 14 martie 1897, într-o familie de plugari din localitatea Mârşani, judeţul Dolj. După şcoala primară a urmat Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1922. În aceeaşi perioadă a participat la Războiul de Reîntregire, pentru care a primit distincţia „Crucea Regina Maria”.

More

Era originar din Corabia, judeţul Olt, născut la 8 august 1911, într-o familie de agricultori. După absolvirea studiilor teologice, la 24 martie 1935, a fost hirotonit preot pentru Dioşti, jud. Romanaţi. După cinci ani, în ianuarie 1940, a fost mutat la Parohia Raeţi, com. Sadova, jud. Dolj, pentru ca din luna mai acelaşi an să figureze ca paroh la Căciulăteşti, la 48 km sud de Craiova. Această parohie doljeană avea 388 de familii, respectiv 1.522 de suflete, cu o biserică parohială cu hramul „Sfântul Dumitru”, cu un cămin cultural al cărui director era însuşi parohul şi o comunitate care nu […]

More

În perioada comunistă, mulţi preoţi ortodocşi au cunoscut universul concentraţionar comunist, atât prin anchetele de la Securitate, cât mai ales prin detenţiile pe care le-au executat în cele două mari valuri de arestări operate după 1948 şi 1958. Între aceştia figurează părintele Ştefan Cârlan, originar din Gropeni, judeţul Brăila, născut la 27 decembrie 1913, în familia unor agricultori harnici.

More

Un alt preot al Eparhiei Olteniei care în perioada comunistă a cunoscut universul concentraţionar a fost Marin I. Enculescu. Acesta era originar din comuna Vârvor, la 20 km sud-vest de oraşul Craiova, născut la 7 august 1905, într-o familie de agricultori harnici. După absolvirea celor opt clase ale Seminarului Teologic de gradul II, tânărul Enculescu s-a întors în localitatea natală, unde în 1927 a fost hirotonit preot. Avea în ascultare pe credincioşii din satele Vârvor, Ruptura şi Bujor, în număr de 831 de familii, respectiv 2.984 de suflete. Împreună cu enoriaşii săi, a renovat biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, […]

More

A fost un bănăţean din Mehadica Severinului, născut la 12 aprilie 1910, în familia agricultorului Iosif Raţec. După şcoala primară din comuna natală, a urmat Liceul „Traian Doda” din Caransebeş, apoi, din 1930, Academia Teologică din acelaşi oraş. Un an mai târziu, împreună cu alţi tineri din localitatea natală, printre care şi Ilie I. Imbrescu, viitor preot, înfiinţează Societatea de cântări şi muzică, „Tineretul din Mehadica”, în scopul „unirii tuturor sufletelor şi întărirea tuturor voinţelor pentru un singur lucru: ridicarea Mehadicei la demnitatea de sat model”.

More

Numai o parte dintre cei cinci preoţi, pe care i-am prezentat până acum, aveau un trecut politic legionar. Unii, precum Ştefan Căşaru, fuseseră implicaţi profund în actele politice legionare de la Galaţi, din toamna lui 1940, atunci când la putere se aflau generalul Ion Antonescu şi Mişcarea Legionară. Activitatea lor nu a constat în acte reprobabile, ci în implicarea în ceea ce Mişcarea dorea să schimbe în interiorul Bisericii. Gesturile lor politice s-au precipitat în confuzia creată de rebeliunea legionară, fără efecte, dar pentru care ulterior s-au găsit motive de trimiteri în justiţie.

More

Alături de preoţii brăileni, în lotul arestat de Securitate în 22 decembrie 1961 s-au aflat trei slujitori gălăţeni. Primul dintre ei, Constantin Rusu, s-a născut la 24 iunie 1916, într-o familie de oameni simpli din Mihălceni, judeţul Râmnicu-Sărat. După cursul primar, în 1929-1937 a urmat Seminarul Teologic „Sf. Andrei” din Galaţi, apoi în 1941 a absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuţi cu licenţă în Teologie. Deoarece erau prea puţini intelectuali în satul natal care să activeze în Mişcarea legionară, în timpul guvernării naţional-legionare, din toamna lui 1940, tânărul teolog Constantin Rusu a fost nevoit să intre în Mişcarea legionară, numit […]

More

Trecuse un al treilea val al arestărilor, determinat în mare parte de lichidarea revoluţiei anticomuniste de la Budapesta, şi probabil că puţini se mai gândeau că deocamdată vor mai fi arestaţi pe motive politice. Însă ochiul vigilent al Partidului, Securitatea, avea să descopere în jurul episcopului Chesarie Petrovici al Dunării de Jos o aşa-zisă conspiraţie legionară. De la început organul represiv a considerat că în această poveste sunt implicaţi clerici absolvenţi ai Seminarului Teologic „Sfântul Andrei” din Galaţi, din perioada interbelică, atraşi în militantismul legionar de către unii profesori adepţi ai Mişcării Legionare.

More

Ioan Dovăncescu este un alt preot dintre numeroşii slujitori ortodocşi arestaţi de autorităţile comuniste în „noaptea Adormirii Maicii Domnului” din 1952. Deşi întreaga viaţă şi-a dăruit-o altarului din Oltenia, el provenea din Valea Lungă, judeţul Dâmboviţa, născut la 9 iunie 1905, în familia unui miner din orăşelul Moreni. Între 1912 şi 1918 a urmat şcoala primară din localitatea natală, apoi, între 1919 şi 1925, Şcoala Normală din Târgovişte. Se hotărăşte să urmeze calea preoţiei, pentru care, în 1925, se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti.

More

A fost unul dintre miile de preoţi arestaţi de autorităţile comuniste în luna august 1952, în celebra noapte a Adormirii Maicii Domnului, numai pentru faptul că în perioada interbelică fusese membru al unui partid politic. S-a născut la 3 iunie 1899 în Bogheşti, fostul judeţ Tecuci, în familia unor agricultori harnici. După clasele primare urmate în satul natal, în 1915 tânărul Diaconescu s-a înscris la Seminarul Teologic din Huşi.

More

S-a născut la 5 mai 1915, în familia unui ceferist din Tg. Ocna, judeţul Bacău. Datorită serviciului pe care îl avea tatăl său, Nicolae Cantaragiu şi-a făcut studiile la şcoli din cuprinsul ţării. Astfel, cele patru clase primare le-a urmat la Tighina, pentru ca Seminarul Teologic să-l facă la Chişinău, terminându-l în 1933. Ulterior, s-a înscris la Facultatea de Teologie din capitala Basarabiei, însă pentru că i-a decedat tatăl, a fost nevoit să se retragă.

More

Mai din anul 1948 românii sperau mult la schimbarea regimului politic abia instalat. Credeau că vin americanii, care vor scăpa România de cizma sovietică. Aşa s-au format grupurile armate de rezistenţă anticomunistă, formate mai ales din elite politice şi militare locale, care erau susţinute de localnici. Între aceştia o contribuţie însemnată a fost din partea preoţimii, care s-a remarcat inclusiv în susţinerea grupului anticomunist condus de Gogu Puiu şi care activa în Dobrogea.

More

Anul 1948 debutase pentru România cu instituirea regimului de „democraţie populară” de sorginte sovietică şi cu schimbări profunde în societatea românească. Partidul unic se consolida prin măsurile „democratice” pe care le adopta, dar mai ales prin eliminarea adversarilor politici, a elitelor culturale şi a celor care alinau sufletele mult încercate ale românilor, adică slujitorii altarului.

More