Inaugurarea muzeului Rugul AprinsIeri, în Duminica Tuturor Sfinților, la Mănăstirea Antim, a fost inaugurat Muzeul „Rugul Aprins”, chiar în chilia pe care a avut-o Sandu Tudor, devenit monahul Agaton din anul 1948. Vizitatorul care pășește în noul muzeu descoperă un scurt istoric al Rugului Aprins (în română și engleză), chipurile unora dintre membrii marcanți ai grupării, precum și biografii ale acestora.

În camera mediană din clopotnița mănăstirii aleasă drept chilie, Sandu Tudor își aduna prietenii și colaboratorii săi de la fostele sale ziare: „Credința” și „Floarea de Foc”. Aceștia au adus cu sine pe alți cunoscuți de-ai lor, făcând astfel să se constituie un nucleu de mare valoare culturală și duhovnicească. Nemulțumiți de efemeritatea zilei și a tot ceea ce este pământesc, acești oameni, bogați la minte și la duh, au dorit ca prin credința creștină să-și înveș­nicească strădaniile și mai ales să-și mântuiască sufletele prin unirea cu Preadulcele Iisus, preocupându-se de rostirea neîncetată a rugăciunii Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul/păcătoasa.

Încă din 1946, Sandu Tudor a numit acest grup de rugăciune și meditație creștină Rugul Aprins al Maicii Domnului. Acest nume are adânci înțelesuri, sesizate de Părinții Bisericii încă din timpurile apostolice. Pe Muntele Sinai, Prorocul Moise a văzut prin descoperire dumnezeiască un rug aprins care ardea fără să se mistuie. Această vedenie minunată se referea la pururea-fecioria Maicii Domnului care avea să-L nască cu trup de om pe Fiul lui Dumnezeu, rămânând fecioară pentru vecie. Dar de ce Maica Domnului a fost socotită simbolul rugăciunii neîncetate? Pentru că ea, prin desăvârșită curăție sufletească și trupească, s-a învrednicit să-L primească în pântece și să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu, realizând astfel cea mai deplină unire dintre om și Dumnezeu. Tot așa, prin rostirea rugăciunii inimii, omul Îl primește în modul cel mai profund, în ființa sa, pe Mântuitorul Iisus Hristos care îl îndumnezeiește.

Grupul de rugători de la Mănăstirea Antim era format din clerici, oameni de știință și artiști de cea mai înaltă valoare. Chipurile lor, în cuvinte și imagini, pot fi văzute și în lucrarea Mărturisitori ai luminii isihaste - RUGUL APRINS, elaborată și tipărită în 2017.

Având în vedere că regimul comunist ateu nu privea cu ochi buni „activitățile mistice”, mulți dintre membrii Rugului Aprins au fost arestați, animatorul lor, părintele Daniil Sandu Tudor, murind ca un adevărat martir în temnița de la Aiud, în ziua de 17 noiembrie 1962. Cărțile și manuscrisele sale au fost ridicate de Securitate la percheziție, fapt consemnat pe multe dintre volumele recuperate după mai mulți ani de la moartea posesorului lor.

Vizitatorul care pășește în Muzeul „Rugul Aprins” va descoperi într-o firidă istorică din peretele de vest icoana Rugului Aprins al Maicii Domnului, dominată de culorile roșu și auriu, amintind de focul curățitor, dar nemistuitor, și lumina ce izvorăște din omul îndumnezeit. Mai departe, de-a stânga și de-a dreapta firidei, se află un scurt istoric al Rugului Aprins (în română și engleză). Pe pereții de miazănoapte și de miazăzi pot fi văzute numeroase panouri cu chipurile unora dintre membrii marcanți ai grupării, cu o biografie și chiar fotografii din dosarele de arestare și condamnare de la Securitate. Sub aceste panouri se află vitrine care ilustrează preocupările intelectuale și căutările spirituale ale părintelui Daniil Sandu Tudor. Astfel, în partea stângă pot fi văzute câteva file din foarte numeroasele manuscrise autografe ale părintelui Daniil Sandu Tudor (păstrate azi în Biblioteca Sfântului Sinod), care conțin fișe și note de lectură, cugetări, diferite observații și comentarii biblice și patristice. Acestora li se alătură cărți primite de părintele Daniil de la unii prieteni: părintele Dumitru Stăniloae, poeții și scriitorii: Paul Sterian, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic, Zaharia Stancu, prof. Constantin Tomescu etc. Un fapt bibliofil îl constituie ex librisul de hârtie al părintelui Daniil Sandu Tudor (realizat, presupunem, de prietenul său, artistul Mac Constantinescu), dar și semnătura sa autografă, care este extrem de rară. Am adăugat în vitrine volume care au făcut parte din biblioteca personală a părintelui ieroschimonah Daniil Sandu Tudor, legate elegant în dril, fiecare având etichete albastre scrise cu auriu, cuprinzând nume dintre cele mai faimoase ale filosofiei și gândirii creștine. Într-o vitrină aparte, am așezat diferite ediții cu scrieri ieșite din condeiul părintelui Daniil Sandu Tudor, toate fiind tipărite după Revoluția din decembrie 1989. Cel mai recent volum este cel apărut în 2017, cuprinzând Versuri, cugetări și eseuri, îngrijit de subsemnatul și tipărit la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. În continuare, vizitatorul poate vedea în vitrine monografii referitoare la Rugul Aprins și mai multe lucrări alcătuite de-a lungul vremii de unii dintre participanții la reuniunile Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim.

Muzeul „Rugul Aprins” a fost organizat prin colaborarea dintre Mănăstirea Antim, Biblioteca Sfântului Sinod, Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Bucureștilor și Sectorul cultural al Patriarhiei Române - componenta patrimoniu, ca un semn de cinstire a memoriei părintelui ieroschimonah Daniil Sandu Tudor (la împlinirea, în anul acesta, a 55 de ani de la moartea sa martirică) și a tuturor mărturisitorilor credinței creștin-ortodoxe în timpuri de persecuție atee-comunistă.

(Arhim. Policarp Chițulescu - Ziarul Lumina, ediția electronică din 12 iunie 2017)

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii