Aurel Obreja

Speranța lui Aurel Obreja era numai în Dumnezeu

Aurel Obreja [era] povestitor de primă clasă. Te fermeca cu vorba și te convingea profund. Sculptor de meserie. Lucra fără întrerupere. Sfaturile lui erau urmate cu sfințenie de noi ceilalți, mai mărunți și de duzină. Aurel Obreja era tânărul care a fost sigur că va executa întreaga condamnare de 15 ani. Speranța lui era numai în Dumnezeu. Formula cu ”vin americanii” a exclus-o din calcule… (Gheorghe Andreica – Târgșorul nou. Închisoarea minorilor 1948-1950, Editura Printeuro, Ploiești, 2000, pag. 118)

Aurel Obreja, sculptorul mărturisitor

[…] La etajul doi, în colț, este Aurel Obreja, vestit sculptor de medalioane în os. Aurică a trecut prin infernul “reeducării” de la Gherla, în acelaşi timp nefericit cu Mihai Timaru. Într-una din zile, am bucuria să primesc de la Aurică Obreja un medalion făcut dintr-o bucată de os, pe care este sculptat chipul Mântuitorului având coroana de spini pe frunte. Pe spatele medalionului este reprezentat Muntele Golgota, pe care se înalţă Crucea mântuirii noastre, iar sub Cruce sunt sculptate patru litere: AIUD. (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă. Jurnal din închisoare, Editura Scara, București, 2001, p. 175)