”Crima de trădare de patrie” – gândirea liberă a unui intelectual

„15 ani temniţă grea pentru crima de trădare de patrie”: deţinutul nr. 344/1962 

Din dosarul P/336 „Constantin Noica şi alţii”, vol. I citim din „Ordonanţa de punere sub învinuire” de la fila 271 (14 aprilie 1959): „Pillat C. a primit din străinătate materiale cu un intens caracter contrarevoluţionar, introduse clandestin în ţară, în care se instiga la comiterea de acţiuni împotriva regimului şi se propaga reinstaurarea în ţară a vechiului regim capitalist, ş…ţ le-a difuzat în rîndul elementelor ostile regimului cu care a purtat intense discuţii duşmănoase ş…ţ în care elogia modul de viaţă occidental şi propaga declanşarea unui război ş…ţ. Din ura ce o avea faţă de orînduirea democrat-populară din R.P.R., Pillat Constantin a conceput şi redactat mai multe materiale cu conţinut contrarevoluţionar pe care le-a difuzat.”

Răspunsurile lui Dinu Pillat la ancheta din 26 februarie 1960 lămuresc pe cei ce nu cunosc ce se ascundea sub aceste acuzaţii care, dacă nu ar fi provocat tragedii şi nu ar fi sfîşiat vieţi, ar fi fost de-a dreptul hilare. Să revenim:

– „materialele pe care le difuzase” cu conţinut aşa-zis contrarevoluţionar erau… doar unul şi anume prefaţa antologiei „Poezia română în exil” scrisă de Vintilă Horia;

– crezînd într-o autonomie a artei „a comentat evoluţia literaturii din R.P.R., în sensul că nu a existat o reală libertate a scrisului, şi că această literatură este, după normativ, falsă, neautentică, deci nevalabilă”.

– Dinu Pillat recunoştea că apreciază „scrierile lui Cioran Em. şi Eliade M.” şi că participa la cenaclurile lui Barbu Slătineanu unde-i întîlnea pe V. Voiculescu, Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu, Alice Voinescu;

– „împreună cu Paleologu Alexandru s-a manifestat împotriva teroarei comuniste.” ;

– împreună cu Arşavir Acterian a discutat despre contrarevoluţia din Ungaria ca despre o revoltă legitimă a poporului maghiar.

*

Celebrul proces al intelectualilor intentat „Lotului Noica-Pillat” a fost o înscenare. Securitatea a fost regizorul. Au fost grupate aici persoane care nu se cunoşteau. Trebuia dată o lecţie, partidul comunist şi regimul „democrat-popular” găsiseră modul de a da lovitura de graţie celor mai luminate minţi, celor mai de viitor personalităţi afirmate în România a căror structură universală putea da roade oriunde în lume. „Capii” lotului erau socotiţi Constantin Noica şi Dinu Pillat. Mai făceau parte din lot, Nicolae Steinhardt, Alexandru Pelologu, Vladimir Streinu, pe lîngă mulţi alţi intelectuali de formaţii diferite.

De altfel, în concluziile de învinuire pentru Dinu Pillat, putem citi: „îşi împleteşte activitatea instigatoare cu activitatea contrarevoluţionară a lui Noica Constantin şi a complicilor săi. Ei sunt socotiţi capii grupului”. Şi mai departe: „Consolidarea continuă a regimului nostru, realizările pe drumul construirii socialismului, a făcut să crească ura învinuiţilor Noica C. şi Pillat C. şi a complicilor lor şi ca urmare şi-au intensificat activitatea contrarevoluţionară ş…ţ fiind duşmani ai luptei şi realizării poporului muncitor, străini de interesele patriei.”

La 1 martie 1960, Tribunalul Militar „delibera în secret asupra culpabilităţii şi aplicaţiunii pedepsei în cauza privitoare pe Pillat C. trimis în judecată pentru crima de trădare de patrie pedepsită şi prevăzută de art. 194/cod penal pentru crima de uneltire contra ordinei sociale”. „în numele poporului” Tribunalul „condamnă pe Pillat C. la:

– 25 de ani muncă silnică, la 10 ani degradare civică şi i se confiscă în întregime averea personală pentru crima de uneltire împotriva ordinei sociale.

– 15 ani temniţă grea pentru crima de trădare de patrie ş…ţ în care se includ şi faptele sub calificarea din art. 194/2 cod penal. În baza articolului 191, condamnatul va executa pedeapsa cea mai grea adică 25 de ani muncă silnică, 10 ani degradarea civică şi i se confiscă în întregime averea personală.” 

*

Dinu Pillat, arestat în noaptea de 25 spre 26 martie 1959 şi depus în arestul Malmaison, şi-a făcut închisorile la Jilava şi Gherla. Dar să revenim la Dosarul P/336 „Constantin Noica şi alţii” – A.C.N.S.A.S., mai întîi la volumul I unde, la fila 204 găsim Ordonanţa de reţinere din 24 martie 1959 (M.A.I. – Direcţia de Anchete Penale) emisă de anchetatorul penal de securitate şi la fila 205 – Mandatul de arestare nr. 128/P din 26 martie 1959 în care „în numele legii şi al poporului” anchetatorul penal de securitate din Direcţia Anchete Penale M.A.I., „întrucît fapta sa se califică crimă”, ordonă arestarea lui şi depunerea în arestul M.A.I.

Mai concludent, deschis comentariilor şi unor concluzii amare mi se pare, însă, volumul 14 al aceluiaşi dosar P/336. În acest volum sunt o parte din dosarele de penitenciar ale celor din lotul „Noica-Pillat”. Tot aici se află dosarul de penitenciar al lui Dinu Pillat.

Comentariul care se impune este, înainte de toate, cel legat de starea fizică a scriitorului. Anii ’50 erau tulburi pentru intelectuali deoarece aveau antecedente în „regimul burghezo-moşieresc”. Cei mai mulţi duceau o existenţă precară. Prost hrăniţi, mizerabil retribuiţi, majoritatea erau măcinaţi de boli cronice, de maladii grave (care adesea duceau la deces); tuberculoza – boala lipsurilor şi a sărăciei – făcea ravagii. Aşa încît, cei ce urmau să fie pedepsiţi de puterea comunistă pentru „vina” de a gîndi liber, intrau în temniţele groazei bolnavi şi şubreziţi de mijloacele de trai precare. Dinu Pillat este victimă înainte de temniţă. În trupul lui tuberculoza îşi va face loc surd, profund şi total. Pe lîngă chinurile şi brutalităţile vieţii în închisoare îşi va purta propriul trup chinuit de boală ca pe o povară. O vom dovedi cu documente.

Revin la Dosarul de penitenciar Pilat (sic!) I. Constantin din Dosarul P/336 vol. 14 din A.C.N.S.A.S.

Începutul, abrupt şi bogat în informaţii năucitoare: pe coperta I: închisorile pe care le-a îndurat şi numerele matricole purtate:

1. M.A.I. – închisoarea „B”

2. Jilava 4/3.03.1962

3. Gherla 344/1962

Nr. dosarului: 281/1959

Numele: Pilat (sic!) I. 
Prenumele: Constantin 
Nume false, porecle: Dinu 
Prevenit de la data: 26 martie 1959 
Condamnat la data: 01.03.1960 
Interiorul coperţii I a dosarului: 
Prevenit (arestare preventivă – n.n.) 26.03.1959 
– Stînga jos – amprentă digitală şi semnătura. 
Penitenciarul M.A.I. – închisoarea B –

În ordine cronologică, la fila 215 găsim, pe verso formula dactiloscopică care conţine amprentele degetelor ambelor mîini, luate la M.A.I. închisoarea B la 28.03.1959.

Dosarul conţine multe referinţe medicale ce dovedesc gradul avansat de boală în care se afla Dinu Pillat. Prima dovadă a prezenţei tuberculozei apare în dosar la 16 ianuarie 1960, dată la care era internat la Spitalul Văcăreşti pentru a fi examinat radiologic „în baza diagnosticului T.B.C.”. Peste trei luni, la 3 aprilie 1960, pe un Referat medical scrie în stînga, jos „arestat c.r. (contrarevoluţionar – n.n.), pentru ca pe 17 aprilie în urma unui „examen pulmonar” să se constate: „T.B.C. fibronodulară superioară bilaterală, suspect ulceraţie subclaviculară stîngă. Radipleurită largă dreapta”. Concluziile medicale sunt grave, bolnavul – într-o stare avansată de neputinţă şi de suferinţă. Cu toate astea pedeapsa continuă nestingherită. Implacabilă. Ca destinul.

Documentul de la fila 208 a dosarului P/336 volumul 14, emis de Tribunalul Militar al Regiunii II Militară – Bucureşti – Dosar 102/1960 reprezintă Mandatul de executare a pedepsei nr. 138/60 din 14.04.1960 unde „Pillat I. Constantin ş…ţ a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică şi la 15 ani temniţă grea ş…ţ. Conform art. 101, c.p. (cod penal – n.n.) execută 25 ani muncă silnică deoarece împreună cu alţii în perioada 1945-1958 a desfăşurat activitate de propagandă şi agitaţie pentru schimbarea ordinei sociale existente în stat atît în discuţiile purtate cu ocazia întrunirilor organizate în mod clandestin cît şi prin scrierile cu conţinut contrarevoluţionar redactate de el şi Noica Constantin. De asemeni a şi expediat în Occident unui serviciu de spionaj imperialist informaţii tendenţioase şi calomnioase cu privire la situaţia din R.P.R.

Executarea pedepsei începe la 27.03.1959 şi expiră la 19.03.1984.” 

Fila 193 conţine Fişa medicală pentru deţinuţi emisă de Formaţiunea (penitenciarul – n.n.) Jilava. Data completării fişei: 9 martie 1962. Conţinutul acestei fişe spune totul despre felul în care Dinu Pillat şi-a dus închisorile, munca silnică, anchetele, torturile, frigul, foamea, umilinţa. Tragismul ei reiese din fiecare rînd medical, fără comentarii patetice. Citim:

„Antecedente contagioase: T.B.C. pulmonar bilateral din 1944. Neagă maladiile infectocontagioase. 
Diagnostic – T.B.C. pulmonar bilateral. 
Aptitudini de muncă – Inapt de muncă. 
Verso: Examen clinic: T.B.C. pulmonar evolutiv.” 
Fila 196: Un alt Buletin radiologic nr. 664 din 27 martie 1962 emis de Formaţiunea (penitenciarul – n.n.) Jilava – M.A.I. 
Serviciul Sanitar exprimă rezultatul examenului radiologic de la acea dată: 
Micronoduli apical dreapta 
Leziuni fibronodulare subclaviculare bilateral cu bule de emfizem 
Leziuni fibroase hilar şi parahilar dreapta.

Boala avansa cu repeziciune în toate formele ei posibile, cu noduli, leziuni fibroase, emfizem, cuprinzîndu-i şi zdrobindu-i plămînii pînă la clavicule…

*

La fila 198 a dosarului de peniteciar se află o Adeverinţă-caracterizare emisă la 21 ianuarie 1964 de Comandantul Formaţiunii Gherla (căpitan Trocaru Petre). Începea să se ivească o geană de lumină. Conform Decretului 511-1964.

Dinu Pillat urma să fie „eliberat prin graţierea restului de pedeapsă”. Dar să spicuim din această Adeverinţă-caracterizare:

„Pedeapsa de 25 ani m.s. (muncă silnică – n.n.) i-a fost dată pentru faptul că împreună cu alţii în perioada 1945-1958 a desfăşurat activitate de propagandă şi agitaţie pentru schimbarea ordinei sociale existente în stat atît în discuţiile purtate cu ocazia întrunirilor organizate clandestin cît şi prin scrierile cu conţinut contrarevoluţionar redactate de el şi Noica Constantin. De asemeni a redactat şi expediat în Occident unui serviciu de spionaj imperialist informaţii tendenţioase şi calomnioase cu privire la situaţia din R.P.R.

A trecut prin penitenciarele Jilava şi Gherla.

„Deţinutul suferă de T.B.C. pulmonară subclaviculară bilaterală-fibronodulară, duodenită cronică. Este inapt de muncă.”

Final previzibil: la fila 191.

Adresa formaţiunii (penitenciarului – n.n.) Gherla (ultima închisoare a scriitorului – n.n.) nr. 0606 nr. 3950 din 28 iulie 1964 făcea „cunoscută eliberarea lui Pillat Constantin ş…ţ profesia cercetător. A fost depus la data de 26.03.1959 în baza mandatului de arestare nr. 138/1960 emis de T.M.R. II Buc (Tribunalul Militar Regiunea a II-a Bucureşti – n.n.) fiind condamnat la 25 de ani m.s. (muncă silnică – n.n.) prin sentinţa penală nr. 24/1960 a Tribunalului – T.M.Reg. II M. Bucureşti, pentru uneltire, articol 209 c.p. (cod penal – n.n.).

S-a eliberat prin graţierea restului de pedeapsă conform Decretului 511-1964.”

Este de subliniat faptul că de la eliberarea Adeverinţei-caracterizare din 21 ianuarie 1964 necesară la eliberarea din închisoare, pînă la 28 iulie 1964 „cînd se făcea cunoscută eliberarea lui Pillat Constantin” trecuseră 6 luni…

Dinu Pillat a mai trăit pînă în 1975. După spusele soţiei sale, Cornelia Pillat, era un „mare senior”. Născut într-un palat, nu şi-a arătat, mai tîrziu, suferinţa regretînd farmecul Miorcanilor sau frumuseţea Balcicului, locuri scumpe inimii sale. L-am cunoscut în anii ’70. N-aş fi bănuit niciodată, cunoscînd acel domn distins şi gentil, că traversase infernul şi că se salvase din el. Trăia, deşi trecuse prin suferinţi ce-i arătaseră măcar un obraz al morţii…

(Ioana Diaconescu – România Literară)