De la ucenicia marxistă la convertirea în creștinism

Incet-incet, Richard Wurmbrand a cunoscut atmosfera generala din penitenciar. El era foarte greu de suportat, încat B. m-a rugat sa-l înlocuiesc. L-am îngrijit cu rabdare si dragoste în perioada cea mai grea. Baietii au continuat sa-l spele pana ce l-au curatat bine. Abcesele au fost operate tot de un medicinist detinut, cu toate conditiile precare de acolo.

– Dupa eliberare am sa-ti fac un sanatoriu! i-a zis Richard Wurmbrand drept multumire.

– Nu ma lua pe mine pe ovreieste! Voi nu stiti decat ochi pentru ochi si plata pentru plata! Mie nu-mi trebuie nici o rasplata.

– Atunci de ce ma îngrijesti?

– Uite asa, de dragul meseriei! Iti place?

Sanatatea lui era înca departe de a se fi restabilit. Il îngrijeam pe cat imi statea în putinta si capatase încredere în mine. Omul acesta era adanc framantat sufleteste. Avusese o viata plina de cotituri neasteptate si încercarile nu-l parasisera nici acum. Redau aici cateva din marturisirile pe care mi le-a facut, căci omul merita atentie.

Ucenicia marxista

Wurmbrand era fiul unei familii de evrei modesti din Romania. Tatal lui murise de tanar si ei au ramas patru frati maruntei pe capul unei mame neajutorate. Din aceasta cauza familia s-a mutat la Istanbul, când Wurmbrand avea vreo 10-12 ani. In port acest copil al nimanui a cunoscut cele mai mizerabile decaderi si degradari umane. In scurt timp au revenit în Bucuresti.

Când avea 16 ani, Wurmbrand a plecat la Paris, fiind invitat de un unchi al sau din America. Acesta era publicist. Venise din S.U.A. în Franta pentru a tine niste conferinte comuniste. Atunci a cunoscut Wurmbrand, prin intermediul unchiului sau, pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Paris.

– Tinere, i-a zis acesta, avem nevoie de dumneata pentru Romania. Te voi trimite în U.R.S.S. să faci o Universitate politica. Apoi ti se vor da misiuni de mare importanta pentru revolutia internationala.

In scurt timp Wurmbrand si-a insusit ideile marxist-leniniste, care-i pareau familiare, si a plecat la Moscova. Timp de doi ani a facut o scoala condusa de o evreica comunista. Acolo studiau oameni din toata lumea, cu totii fiind pregatiti pentru revolutia din cele cinci continente, cu deosebire însa pentru cea din Europa. Chiar în timpul cursurilor a fost trimis peste Nistru, în Romania, cu misiuni subversive.

Când a terminat scoala, a avut un rol conducator în lupta ilegala a comunistilor din Romania, între 1930-1940. A fost arestat si condamnat. A executat pedeapsa la Doftana, unde se gaseau cei cativa comunisti cunoscuti în vremea aceea. Majoritatea trecusera prin U.R.S.S. Erau muncitori. Studiau marxism-leninismul. Foloseau cu predilectie Cursul scurt al Istoriei Partidului de Stalin.

Relatiile dintre detinutii comunisti erau înveninate si dure, căci îndoctrinarea în spiritul urei de clasa neavând acolo cum să se manifeste, se declansa într-un conflict sangeros între „tovarasi”. Aveau bune legaturi cu exteriorul, chiar si cu strainatatea, primeau „ajutorul rosu” si erau bine întretinuti. Provocau curent greve si manifestatii rebele.

In urma unei actiuni de protest, Wurmbrand a fost pedepsit la camera H. Era o camera umeda si rece. Dupa cateva zile l-a cuprins disperarea si cu acest prilej a facut prima rugaciune din viata sa: „Dumnezeule, eu stiu ca Tu nu existi, dar daca existi, scoate-ma de aici!”. Si a fost scos din camera H nevatamat. Wurmbrand nu avea nici o baza religioasa, nici mozaica cel putin. Era, la vremea aceea, un fanatic revolutionar comunist.

Convertirea

Prin anul 1939 s-a imbolnavit de plamani si a fost eliberat din închisoare. A locuit o vreme în casa unei familii de protestanti din regiunea Brasovului. Sotia, si ea activista revolutionara, nu era cu el.

De la acei tarani simpli a luat Wurmbrand Scriptura si a citit-o. I se parea ca intrase într-un univers bine cunoscut si familiar. Taranii nu au putut sa-i dea prea multe îndrumari, dar a cunoscut un evreu care era pastor crestin. Acesta a început sa-i talmaceasca sensurile adanci ale Bibliei. Si era suficient un cuvant ca Wurmbrand să înteleaga ideea în întregime, cu toate consecintele si implicatiile ei. Era atras, uimit si convins. Deci a primit să fie botezat, dar botezul a fost luteran.

Mai tarziu, când s-a întalnit cu sotia si si-au luat un apartament în oras, într-o noapte Wurmbrand i-a marturisit ca s-a botezat. Ea a sarit ca arsa si a strigat:

– Cum e cu putinta? Spune-mi ca n-ai facut tu blestematia asta!

El însa i-a raspuns:

– Am descoperit adevarul si L-am primit pe Hristos. Sunt crestin!

– Daca ai facut asta, eu nu vreau să mai traiesc! a zis ea si a alergat la fereastra să se arunce.

Cu greu a reusit să o prinda si să o calmeze. A urmat o perioada de insuportabila tensiune, care însa a sfarsit prin botezarea ei.

– Da, aici este rostul lui Israel. Hristosul a venit. Prin Biserica crestina se va mantui poporul evreu. Misiunea lui se va implini prin crestinism, erau concluziile familiei convertite.

(Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă)