Fișă informativă nr. 131 din 22 septembrie 1949

Fișă 131/22 septembrie 1949

S-a născut la 9 iunie 1893, în comună Boteni, jud. Dâmboviţa. A absolvit Seminarul Central din Bucureşti, în anul 1913, înscriindu-se apoi la Facultatea de Teologie, pe care a absolvit-o în anul 1919, terminându-şi studiile în străinătate la Atena, Leipzig şi Paris; domiciliat în str. Trotuş 84.

În luna decembrie 1925 a fost numit profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău, iar în anul 1927 a fost transferat la Facultatea de Teologie din Bucureşti ca titular al catedrei de istoria bisericei universale. În această calitate a ajuns cu sprijinul vechilor liberali DRAGOMIR DEMETRESCU şi BADEA CIREȘEANU (morţi) şi al actualilor liberali PETRE VINTILESCU, [Dimitrie] BOROIANU şi [Ion G.] COMAN[2].

În anul 1941-1944, POPESCU TEODOR a ţinut o serie de conferinţe cu caracter anticomunist şi antisovietic, editând şi o broşură intitulata ”De la Neron la Stalin”, prin care se făcea o paralelă între persecuţiile anticreştine din timpul lui Neron şi ”persecuţiile antireligioase din U.R.S.S.”. De asemenea, în anul 1942 a scris un articol în revista ”Biserica Ortodoxă Romana”, nr. 1-4, care printre altele se pot citi următoarele: ”În faţa noii ordini europene se găseşte – apărându-şi ideile, alături de alţii, care îşi apără imperiul universal şi interesele plutocratice – o armată atee, armata unei revoluţii anticreştine, care vrea să descreștineze lumea şi s-o comunizeze. Este pentru prima dată când ateismul constituie baza şi condiţia unei lumi şi vieţi noi, principiul esenţial al unei revoluţii de o cruzime şi de proporţii nevăzute până acum. Ateul bolşevic este şi se vrea nu om, ci bestie. Pentru el nu există şi nu înseamnă nimic, legături sfinte şi sentimente umane; el a pierdut sensibilitatea şi afinităţile omul[ui] normal. Familie, părinţi, copii, prieteni, bunătate, dreptate, nu preţuiesc nimic în registrul valorilor comuniste. În schimb, ura, cruzimea şi teroarea sunt ridicate la rangul de dogme comuniste, de legi şi metode ale Statului proletar”[3].

În anul 1943, împreună cu fostul mitropolit VISARION PUIU, criminal de război fugit din ţară, NICHIFOR CRAINIC şi alţii, a fost trimis de Antonescu la Vinița (Polonia), unde a iscălit un proces verbal prin care U.R.S.S. era făcută vinovată de asasinarea a 10.000 polonezi.

În prezent, POPESCU TUDOR nu este încadrat în nici un partid politic, însă se manifestă ostil regimului actual. La cursurile de îndrumări de pe lângă Institutul Teologic, prin conferinţele sale, a căutat să imprime în rândul preoţilor misticismul, în loc de a-i lămuri de prefacerile sociale din ţara noastră.

(ACNSAS, fond informativ, dosar 706, vol. 3, f. 3-4 – Document editat de Adrian Nicolae Petcu și publicat în revista Puncte Cardinale, anul XVI, nr. 4/184 din aprilie 2006)