Grigore Zamfiroiu

„Îi păstrez o aleasă și profundă prețuire”

Gândul care urmează mă duce la domnul Nae Dumitrescu a cărui pregătire mi se părea onorantă, fiindcă făcuse studiile la Anvers. Făcea și el parte din „Coloana” a 6-a. Era un mare apicultor, știa tot ce se poate face din miere și tot ce poate produce o albină. Nae Dumitrescu era om cumsecade, răbdător și cu bun simț, cunoscut și ca prieten al domnului Zamfiroiu Grigore, despre care am pomenit numai în treacăt. Drept și încrezător, profesor de psihologie, preda limba și literatura română, era foarte apropiat, chiar prieten cu Telu Udroiu, un tânăr foarte dezghețat și descurcăreț. Ei toți […]

Profesorul Grigore Zamfiroiu – „un model de dăruire românească și de trăire creștină”

Cu ochii săi negri, inteligenți și pătrunzători, pe care chipul cu trăsături fine de bărbat frumos și ars de soare îi face și mai expresivi, profesorul Grigore Zamfiroiu poartă în el o ardoare deosebită, scoasă la lumină de glasul blând, dar ferm și convingător, când prezintă o situație sau expune un punct de vedere. Combatant, ca ofițer de rezervă, în U.R.S.S., a fost prizonier de război câțiva ani, neacceptând să vină în țară cu diviziile prosovietice ”Tudor Vladimirescu” sau ”Horia, Cloșca și Crișan”. Este prieten bun cu ”Nea Nae”, de la care aflu câte ceva despre ”Grigore”, cum îi zicea […]

Profesorul Zamfiroiu era preocupat în permanenţă de problemele spirituale şi religioase

Profesorul Zamfiroiu (mai târziu, Părintele Grigore) este preocupat în permanenţă de problemele spirituale şi religioase. A suferit şi el mult în viaţă: prizonierat, închisoare, prigoniri… Compune poezii. Are un minunat “Marş al închisorilor”, pe care l-am învăţat pe când eram la mină, de la cei care veniseră de la Canal. Şi melodia este la înălţimea versurilor. Refrenul este ca o previziune pentru misiunea noastră în România de mâine: “Se întorc din hăul închisoriiBărbaţii albi, cărunţi feciorii,Năvala vieţii sfinte vineDin temniţi, lagăre şi mine.” (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă. Jurnal din închisoare, Editura Scara, București, 2001, pp. 295-296)