Hristos a înviat!… cu Andrei Ciurunga și Martirii din închisori

Hristos a înviat peste şantiere
precum peste cărbuni învie para.
De-aici va creşte marea înviere
ce va cuprinde – mâine – toată ţara.

Hristos a înviat peste lopeţi
abia mişcând în mâini însângerate,
a înviat ca în atâtea dăţi
să ne sărute frunţile plecate.

Hristos a înviat peste spinări

încovoiate aprig sub povară –
acest Hristos care-n atâtea ţări
a fost bătut pe cruce-a doua oară.

Hristos a înviat şi pentru noi,
sau poate numai pentru noi anume,
să ne deschidă drumul înapoi
spre câte-au fost – şi vor mai fi în lume.

Hristos a înviat biruitor,
cum biruind vor învia martirii,
când peste zidul închisorii lor
va creşte mâine muşchiul amintirii.

Hristos a înviat peste şantiere
să-şi dăruie trupul – pâine,
şi să vestească marea înviere
ce va cuprinde toată ţara, mâine.

(Andrei Ciurunga – Poemele cumplitului canal (1950-1954), Editura Universalia, București, 1992, pp. 36-37)