Bandiţii de altădată. Ion Ilioiu: „Intrasem în luptă aproape un copil şi mă întorceam din adâncul iadului“
Când l-am revăzut după o perioadă mai lungă, am fost avertizată înainte de-a trece pragul: „Nu mai prea vede şi nici aude. Nu mai comunică… Parcă s-a întors la programul din închisoare: se roagă şi stă aşa, în tăcere…”. Ana Ilioiu rememora suferinţele din puşcărie ale soţului – ultimul supravieţuitor al grupului de rezistenţă din munţii Făgăraş. Fostul deţinut ne ignora senin, dintr-un colţ de canapea al bucătăriei modeste de bloc. Pe muşamaua roasă de pe masă – pâine cu margarină şi câteva murături învechite. Ion Ilioiu privea peste noi, clipea rar.