De vorbă cu părintele Gheorghe Calciu despre adevărul istoric și mistificarea evenimentele istorice în manualele școlare:

- Ce sa facem azi, cand generatiilor tinere li se preda in scoli o istorie mistificata? Cum sa-si mai formeze ei o constiinta nationala corecta?

- Eu zic ca trebuie sa ne intoarcem neaparat la adevar. Cred ca profesorii ar trebui sa aiba acest curaj.

Sa nu se lase sedusi de istoria alternativa, sa nu se lase sedusi de "necesitatea" predarii holocaustului, ca mai mare holocaust de cat am avut noi n-a avut nimeni!

Demontarea vechiului sistem democratic pluralist de inspiraţie europeană, clădit cu trudă şi multe sacrificii pe parcursul câtorva generaţii, s-a realizat într-o serie de etape, constituind o operă de anvergură. Acordul de procentaj con­venit la Moscova pe o bucată de hârtie, în 9 octombrie 1944, de premierul britanic Winston Churchill şi dictatorul sovie­tic Iosif Visarionovici Stalin, fară acordul preşedintelui ame­rican Roosevelt, consfinţea intrarea României în proporţie de 90% în sfera de influenţă a U.R.S.S. Documentul - ne­cunoscut opiniei publice internaţionale, fiind descoperit ulte­rior - a reprezentat practic o abandonare a ţării noastre de către democraţiile occidentale în braţele imperiului de la Răsărit.

Comuniştii români au acţionat în aceşti ani după mo­delul sovietic şi pentru a crea „omul nou", construcţie a socialismului. Consilierii bolşevici se găseau în toate mini­sterele. Se urmărea inocularea în mintea oamenilor, mai ales a tinerilor, a aşa-zisei misiuni istorice a clasei muncitoare, idee care reprezenta miezul în jurul căreia s-a derulat întreg fenomenul represiunii. Comunismul era considerat ca fiind cea mai dreaptă dintre orânduirile sociale. El trebuia să for­meze binecunoscutul, dar greu de atins om nou, care urma să aibă rolul de a înlătura tot răul existent în lume, prin purifi­carea societăţii socialiste de elementele nocive.

Universitatea din ClujPrigoana a cuprins şi mediul universitar. Sute de cadre didactice de la Universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj s-au văzut nevoite să-şi părăsească locurile de muncă. Numai la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj, potrivit in­formaţiilor profesorului Victor Coroianu, 92 de cadre didac­tice - profesori, şefi de lucrări, asistenţi şi preparatori, „elita Clujului", au fost îndepărtaţi, „majoritatea devenind şomeri, fără nici o existenţă asigurată, şi aceasta în pragul iernii".

Un mare număr de români basarabeni şi bucovineni au fost arestaţi şi deportaţi în sinistra noapte de 12/13 iunie 1941, o veritabilă „Noapte a Sfântului Bartolomeu" pentru România contemporană. Aniţa Nandriş Culda, ţărancă buco­vineană din satul Mahala de lângă Cernăuţi, a ajuns în loca­litatea Caanafea din raionul Slobelanski, dincolo de Cercul Polar, în îndepărtata Siberie.

Prigonitorii Gheorghiu Dej, Ana Pauker, Vasile Luca si Teohari GeorgescuCel mai mare pericol pentru comuniştii aflaţi la putere îl reprezentau însă studenţii, deoarece ideile legionare în­cepuseră să-şi facă tot mai mult simţită prezenţa în rândurile lor. Diriguitorii de la Moscova şi Bucureşti ştiau foarte bine că tinerii reprezintă o categorie vulnerabilă, mai lesne de manipulat, prin urmare mai uşor de influenţat, dar care s-ar putea adapta ceva mai repede noului regim politic.

Palatul Culturii din Iasi. Pe fundal, se poate vedea impresionanta imagine a Arhanghelului Mihail, patronul LegiuniiZona Moldovei a fost printre cele mai lovite de pu­ternicul val de arestări din anul 1948. Iaşiul, capitala regiunii, s-a aflat în fruntea mişcării cu caracter naţionalist, deoarece aici exista o puternică tradiţie începută în primii ani de după cea dintâi conflagraţie mondială a secolului XX. Stu­denţii de la facultăţile de Drept, Medicină, Litere, Agrono­mie ale Universităţii ieşene au fost primii reţinuţi de noile organe de represiune, Miliţia şi Securitatea.

Profesorul universitar Gheorghe Boldur-Lătescu sustine în memoriile sale că "în primăvara lui 1949 sunt transferați de la Suceava la penitenciarul Piteşti 80 de detinuti, printre care și majoritatea celor care participaseră la «reeducare». Ajuns la Piteşti, Eugen Ţurcanu ia imediat legătura cu Securitatea şi cu directorul închisorii, locotenentul major Alexandru Dumitrescu, în vederea continuării reeducării. Conform instrucţiunilor primite de la generalul Alexandru Nicolschi, adjunct al Ministerului Afacerilor Interne, acțiunea intra într-o nouă fază".

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii