Skip to content

1 Comentariu

  1. Vali Constantinescu
    iulie 1, 2014 @ 10:34 am

    Am participat la lansarea cartii lui Cornel Constantin Ciomâzgă – “Se întorc morții acasă”, in 23 iunie 2014 la Biblioteca Nationala a Romaniei.
    Asa cum s-a anuntat, mai intai a fost muzica divina a interpretilor de la Ateneul Român, a urmat si filmul eseu, semnat de regizoarea Cristina Chirvasie. Ca sa intram in atmosfera … cartii …
    In cuvintul introductiv, doamna Cristina Chirvasie ne-a amintit de Petre Tutea, care a recunoscut ca nu a putut sa scrie urat despre Romanii lui, dar uite ca domnul Cornel Constantin Ciomâzgă in „ Se întorc morții acasă” are curajul s-o faca.
    E bine si ca Petre Tutea, e bine si cum a facut C.C.Ciomzga. Sa se stie, despre tortionari …
    Spunea dna. Cristina Chirvasie ca prezentarea cartii este cu atat mai binevenita pentru ca are loc in lumea cartilor, intr-o institutie precum Biblioteca Nationala a Romaniei care i se pare ca fiind o „ vistierie” a cartilor, a literaturii/literaturilor …

    Nu stia doamna Chirvasie ca „ vistieria” aceasta a cartilor BNaR e cam … goala.
    O noua dovada : http://www.cotidianul.ro/inca-o-biblioteca-asasinata-242387/

    O carte „carcerala” cum o numea academicianul Eugen Simion.
    Ea face parte din categoria Jurnalelor, in general, – Nicolae Steinhardt sau Ion D. Sirbu sau cartea Anitei Nandris-Cudla, deportata in Siberia, dincolo de Cercul Polar (la Vorkuta).
    Mi-a parut rau pentru momentul neplacut in care unii auditori au vrut sa-l jigneasca pe academician.
    Hahaiala nu a venit din partea unora din BNaR si ma bucur pentru aceasta.
    Dar, intreruperea nefireasca a lasat un gust amar incredintandu-ma ca este vorba de un comportamnet dambovitean si atat.
    Chiar daca academicianul Eugen Simion a vorbit mai putin de cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă, am aflat atatea lucruri interesante pe care nu cred ca „aplaudacele hahaite” le stiau, incat puteau sa nu vina cu apaluze cand nu trebuiau sa fie sau cu rasete zgomotoase care vroiau sa denote receptivitate sau inteligenta …
    Au lasat impresia exact, invers !
    Situatia a mai fost salvata de prezentatoare, Cristina Chirvasie. Foarte frumos.
    Si oricum a fost o permanenta legatura intre ceea ce a spus academicinul si ce ne relateaza cartea „Se întorc morții acasă” .
    Foarte subtil, insa.
    Vorbindu-ne de Pascal si Montaigne, de nihilistii Eugen Ionescu si Cioran, cu acea sintagma „ Cred, Doamne, ajuta necredintei mele”, oare nu este o legatura cu personajul principal din cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă, Petre, tortionarul ?
    De asemenea, academicianul a scos in evidenta o idee pe care ar trebui s-o tinem minte si are legatura cu „Se întorc morții acasă” de Cornel Constantin Ciomâzgă si anume ca astfel de carti, pornind de la Soljenitin si continuand cu atatea altele (asadar, se intelege si cu aceasta prezentata noua, la Biblioteca Nationala), experienta de la Pitesti, etc., au schimbat gandirea oamneilor, a noastra, a tuturor.
    Sa fim crestini !
    Si care este ideea suprema a crestinismului ?
    Iubirea !
    Avand iubire, devenim toleranti, asa realizam „maretia tragediei”, cum o exprima si Marin Preda in „Cel mai iubit dintre pamanteni” .
    Adaug si eu acea fraza de la sfarsitul romanului lui Preda care este esenta romnaului : „Daca dragoste nu e, nimic nu e !”
    Frumoasa a fost prezentarea cartii de catre parintele Nicolae Bordasiu (90 de ani in 22 Mai 2014).
    Daca nu am fi stiut ca este preot si inca unul cu vocatie, am fi fost convinsi ca este un foarte bun profesor de limba romana sau un foarte bun critic literar, atat de amanuntit si corect a facut analiza cartii „Se întorc morții acasă”.
    Ne-a spus parintele ca nu am sti in ce gen literar s-o inglobam si ca aceasta carte l-ar pune in impas pe un critic literar.
    Daca o asemuim cu romanul lui Camil Petrescu „Patul lui Procust”, ca o carte pe teme reale, ar fi corect.
    Parca autorul este un doctor care lucreaza cu bisturiul …
    Dar, cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă este „una traita”, la fel ca si cartea lui Nicolae Purcarea, „Urla haita”.
    Este o carte de teologie, o carte filocalica, o meditatie personala.
    Este un veritabil tratat de viata spirituala.
    Parintele descopera ca un adevarat profesor de limba romana toate aspectele cartii de la tema, personaje, limba folosita.
    Asa ni se spune ca autorul a creat cuvinte potrivite pentru a reda greutatea „clipei istorisite, meditatiei personale”. Asa aflam de cuvinte create precum rostiri icosiale, şulfe, tilifici, tramandau, beleuz… (daca nu am scris bine, sa ma corecteze cei care au citit cartea)
    Cartea prezentata ne vorbeste de cele trei trairi, atat de frumos descrise de parintele Bordasiu, cununa pusa de Dumnezeu pe fruntea noastra si acestea sunt – Credinta, Nadejdea, Dragostea.
    Ni se vorbeste si de spovedania care duce la pocainta, despre dragostea sadita in om de catre Dumnezeu si cum pacataele, ispitele l-au degradat pe om.

    La final autorul cartii, Cornel Constantin Ciomâzgă, ne-a vorbit si el ca un adevarat monah, linistit, cu piosenie, cutremurat de povestirea facuta de fostul torionar, Petre, in roman.
    Autorului nu i se pare nimic intamplator, in viata, chiar si coincidenta aceasta ca mare parte a discutiei purtate cu 20 de ani in urma a avut loc chiar in fata sediului BNaR, o ruina pe atunci, in anul 1991, iar acum, in 2015, sa fie lansarea cartii chiar in sediul BNaR …

    Iar, grija pentru ca primul exemplar tiparit al cartii sa-i revina nepoatei dumnealui eu o vad ca pe o dorinta a autorului ca intamplarile descrise din cartea “Se întorc morții acasă” sa nu mai fie vreodată …
    „Predarea” generatiilor viitoare a unei lumi mai bune …
    Bine ar fi !

    Inchei, punand doua intrebari :
    1. „Chiar se pot schimba oamenii, precum tortionarii care fac/au facut multe din pura placere, chiar dincolo de ce le-ar fi cerut functia lor ?”
    Greu de crezut !
    Eu nu cred ca ei, tortionarii si oameni ca ei, se pot schimba.
    Ei sunt funciar rai.
    RAII sunt mult mai multi decat credem si una dintre cele mai bune aparari ale lor, este credinta noastra ca EI se pot schimba, pocai si regreta.
    Ei nu regreta nimic, doar daca sunt demascati si pedepsiti.
    Pe preotul Filip care-l iarta, il cred, este vocatia de preot, chiar daca si lui ii vine atat de greu…
    Dar, tortionarul ?
    Ipotetic vorbind, credeti ca daca tortionarul Petre dupa obtinerea izbavirii ar fi revenit la aceeasi functie, nu ar fi facut la fel ?
    In mod sigur, da !
    Nu am citit cartea, dar, oare, aceasta intrebare, macar, i s-a pus personajului cartii ?

    2. Ce facem cu tortionarii de azi ? Sunt inca multi printre noi care fac numai rau, pedepsindu-i gratuit pe altii, avand de partea lor functia, convingand ca nu pot face altfel … ca asa le-o cere functia …
    … Si acestia merg si la Biserica, se spovedesc, se roaga sa primeasca blagoslovirea, o primesc, sunt fericiti si … a doua zi actioneaza in acelasi mod …
    Ce spuneti ?
    Multumirile mele pentru cele cateva fotografii de la eveniment, primite din partea BNaR.

    Vali Constantinescu
    Bibliotecara in Biblioteca Nationala a Romaniei timp de 42 de ani, intre august 1968 – 1 Martie 2010

    Vezi :
    http://www.cotidianul.ro/avatarurile-unei-institutii-nationale-biblioteca-nationala-241088/
    http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/30/biblioteca-nationala-a-romaniei-la-59-de-ani-in-25-iunie-2014-2/

    In special episodul legat de IUNIE 2002 !

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *