Marcel Petrișor – filozoful cel blând

Camarazi de celulă…

Printre noi se afla un tânăr student la filozofie, Marcel Petrișor. Avea o vastă cultură filozofică. A fost adus de la Jilava, unde a avut parte de un tratament foarte dur. Marcel ne ţinea prelegeri de filozofie. Avea darul de a se face înţeles chiar şi în probleme dificile. Era un bun povestitor, dar participa cu atenţie şi la demonstraţiile lui Dragon… . Astfel, cu toate rigorile Zarcii, timpul trecea relativ uşor.

***

Îmi amintesc acum de Marcel Petrișor, pe care l-am întâlnit după câţiva ani în Zarca Aiudului, care ne povestea cum dormea în cameră cu un şarpe. Petrișor îl îngrijea, îl hrănea, iar şarpele se plimba nestingherit ca la el acasă, chiar şi peste patul lui.

Groaznic, greu de imaginat! Mă uitam la acest om blând, care în celula de la Zarcă ne ţinea adevărate dizertaţii filozofice, întrebându-mă cum se putea apropia de aceste lighioane greţoase. Ba mai mult ,prindea şi vipere după un procedeu special, le storcea veninul, după care le dădea drumul. Veninul colectat îl vindea la farmacie, având astfel o sursă de venit necesară vieţii de student.

(Aurel Vișovan – Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?)