Mărturisirea și arestarea pastorului Wurmbrand
Pastor luteran în Bucuresti
Wurmbrand a învatat cu usurinta ebraica veche, care curgea de la sine. Vorbea de altfel 7-8 limbi straine. Cu temperamentul sau impetuos si cu inteligenta sa stralucita, s-a facut repede cunoscut în cercurile crestine din Bucuresti.
In 1940, când s-au instalat în Romania guvernarea nationalista si ocupatia militara germana, pastorul comunitatii evreiesti luterane organizate de Misiunea suedeza pentru încrestinarea evreilor din Romania a disparut misterios si W. a ajuns pastor al acestei biserici. Predica plin de înflacarare. Veneau sa-l asculte si ortodocsi, si catolici, dar cu deosebire neoprotestanti. Evreii crestini erau atunci scutiti de orice suspiciune sau obligatie si isi desfasurau activitatea în deplina libertate.
W. ajunge să aiba relatii ministeriale si la cele mai înalte nivele bisericesti. Are un baiat si pe un altul, roman, il înfiaza, crescându-i impreuna. In 1944, când au sosit trupele sovietice în Romania, W. impreuna cu ai lui le-au iesit înainte si au impartit ostasilor Biblii în limba rusa…
Marturisirea
In 1946 a avut loc o conferinta a confesiunilor din Romania, convocata de Ana Pauker, evreica si conducatoare a comunistilor. Atunci a luat cuvantul rabinul-sef Safran, care a acuzat pe crestini ca-i prigonesc pe evrei si a amenintat cu razbunarea, cautând în acelasi timp să nege dumnezeirea lui Hristos; ei, evreii, a spus Safran, sunt poporul ales!
Crestinii prezenti acolo au înghetat de frica. Un mitropolit roman a vorbit ca să nu taca si a spus de toate, dar nu a îndraznit sa-L apere pe Hristos si nici pe romani. Catolicii au fost demni, dar retinuti. Protestantii au fost confuzi si oscilanti. In sala se gasea si W., impreuna cu sotia sa, care i-a zis:
– Tu trebuie sa-i spui rabinului adevarul. Cere deci cuvantul!
Cum si el era reprezentant al miscarii ecumenice, i s-a îngaduit să vorbeasca. A început prin a evoca originea sa iudaica, apoi a marturisit cum a ajuns crestin, în fine a trecut la atac impotriva lui Safran si a pacatelor si necredintei poporului evreu, pe care le-a dezvaluit cum numai un evreu poate să o faca.
– Voi sunteti vinovati! a strigat el. Pacatele voastre au urcat pana la cer. Voi urati, voi uneltiti, voi impilati, voi mintiti impotriva lui Hristos si a Bisericii Sale. Ati pierdut dreptul de popor ales prin uciderea lui Hristos si nu va ramane decat să va pocaiti si să va încrestinati! Căci Cel pe Care Il prigoniti este Cel vestit patriarhilor si prorocilor. In afara lui Hristos nu aveti mantuire!
Rabinul facea spume, Ana Pauker a dat ordin să fie întrerupta radiodifuzarea discursului. Sala aplauda frenetic. Adevarul iesise la lumina prin Wurmbrand. Când a terminat cuvantarea era sleit, o putere mare iesise din el. Au venit ai lui si l-au scos pe o usa laturalnica, fiindca evreii il asteptau sa-l ucida.
Wurmbrand si-a continuat activitatea pastorala în cadrul Misiunii suedeze, dar avea repetate neplaceri cu actele de huliganism ale evreilor, care adesea invadau biserica provocând scandal. Mama si fratii sai au plecat în Palestina, comunicându-i să nu vina acolo, căci va fi distrus.
Arestarea
In 1948, într-o duminica, pe când se îndrepta spre biserica, a fost oprit pe strada si dus cu masina la Securitate. Acolo il astepta colonelul Dulgheru, evreu si el, care, învartind un pistol în mana, i-a zis batjocoritor:
– Ai sosit la timp si la vremea potrivita vei tine predica la biserica!
A fost dus la subsolul 2 al Securitatii. Acolo, izolat, cu aer rau, cu rezistenta slabita, s-a imbolnavit. Nu a fost înregistrat cu numele lui, căci se interesau de el ambasadele straine, ci sub numele de Vasile Georgescu. Deci Securitatea raspundea invariabil ca nu exista nici un arestat cu numele Richard Wurmbrand. Intre timp i-au întemnitat si sotia. I s-a organizat apoi un proces secret si a primit douazeci de ani de munca silnica. Asa a ajuns în 1950 la Targu-Ocna.
(Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă)