Skip to content

7 Comentarii

  1. Valentin Poncos
    iunie 27, 2011 @ 8:05 pm

    Unchiul meu, mama lui, n-au reușit niciodată să afle dacă a fost omorât. Am aflat abia după 40 de ani, la Memorialul Durerii.

    Răspunde

  2. Melania
    februarie 28, 2012 @ 8:12 pm

    Ce ar mai fi de comentat? Rămâi mut de suferința acelor oameni chinuiți atât de barbar! Îmi închipui loviturile… câtă durere, cât de dureroase sunt loviturile peste față. Oare asemenea brute mai merită iertare? Oare aveau suflet în ei?

    Răspunde

  3. Administrator
    februarie 29, 2012 @ 8:22 am

    Doamne ajută, Melania!
    Corneliu Niță, la fel ca și mulți alți martiri trecuți prin temnițele comuniste, a răbdat dureri peste fire! Din acest punct de vedere se aseamănă marilor mucenici Gheorghe, Mercurie sau Mina.
    Barbaria celor care l-au chinuit într-un asemenea fel nu o putem explica decât în contextul îndrăcirii lor, manifestată prin ura dusă la extrem. Deci torționarii erau unelte de lucru ale diavolului, cel care este primul urâtor de oameni și cel care sădește mereu în inimile oamenilor indiferența, apoi mânia și disprețul iar în final ura.
    Totuși, mai vinovați decât torționarii sunt cei care au orchestrat experimentul, și anume capii Securității (Gheorghe Pintilie, Tudor Sepeanu, Alexandru Nicolski, Iosif Nemeș, etc)

    Răspunde

  4. Cristian C
    martie 1, 2012 @ 5:46 am

    Nici nu-ți vine a crede că pot exista astfel de oameni în lumea asta. Problema este că astfel de indivizi sunt printre noi și o să repete crimele astea cu prima ocazie care o s-o aibă. Dumnezeu să-i ierte, că eu unul nu pot!

    Răspunde

  5. Administrator
    martie 1, 2012 @ 11:39 am

    Doamne ajută, Cristian!
    Îți înțelegem temerile, însă dacă ne uităm atent spre istoria omenirii, vedem că astfel de oameni au existat încă de la Cain încoace…adică de la a doua generație de oameni.
    Ceea ce este într-adevăr înfricoșător, stă în realitatea că există oameni în jurul nostru (poate chiar noi), care în condiții excepționale, precum cele de la Pitești, își pot manifesta tot potențialul de răutate ce zace latent în ei și se manifestă cu maxim de violență atunci când contextul o perminte: tulburări sociale, războaie sau foamete severă din a cărei presiuni se poate desfășura nestingherit instinctul animalic al supraviețuirii cu orice preț.
    Deci, astfel de persoane pot părea relativ normale într-o societate relativ echilibrată, dar odată ce se strică acest echilibru social, răutatea care mocnea într-ascuns în aceste persoane, își scoate colții la iveală și mușcă precum o fiară… și din mamă, și din tată, și din frate, și din prieten, și din vecin, cu atât mai mult din necunoscuți. De aceea, nu este suficient să fim amabili, drăguți, respectuoși, ci trebuie să fim sfinți, oameni fără prihană, pentru că la o cernere cruntă, amabilitatea nu ne va ajuta cu nimic ci doar Duhul Sfânt pe care l-am dobândit și credința nelimitată în Dumnezeu.
    Cu iertarea știu că e greu, dar avem datoria să ne rugăm pentru vrăjmași, iar dacă nu păți pentru iertarea de osânda iadului, măcar pentru ușurarea de acest cumplit chin. Gândește-te ce înseamnă să stea cineva veșnic în iad, oricât de rău ar fi fost… Pe mine mă înfioară gândul.

    Răspunde

  6. cammely
    martie 5, 2012 @ 12:48 pm

    Doamne, de câtă hâdoşenie poate fi în stare omul cel fără Dumnezeu.
    Greu de imaginat aceste atrocităţi, dar probabil mult mai greu de iertat sau uitat. Şi totuşi, nu ştiu dacă aţi observat, supravieţuitorii au chipurile atât de luminoase, nici urmă de răzbunare sau ură.

    Răspunde

  7. Gheorghe
    decembrie 9, 2013 @ 9:14 pm

    Spunea doamna Melania ”Oare asemenea brute mai merită iertare?”
    Să ne amintim ce a spuns un alt Mărturisitor, Mircea Vulcănescu: ”să nu ne răzbunați” ori de aici înțelegem că Sfinții Închisorilor i-au iertat pe toți.

    Să nu judecăm pentru că nu știm cum am fi acționat fiecare dintre noi în acea perioadă și în aceleași condiții și să ne amintim și părerea de rău de la finalul vieții, a lui Țurcanu. Iertați-mi părerea!

    Să avem parte de mijlocirea Sfinților Închisorilor!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *