Morminte dragi
Morminte dragi, lumină vie
Sporite-ntr-una an de an,
Noi v-auzim curgând sub glie
Ca un şuvoi subpământean.
Aţi luminat cu jertfe sfinte
Pământul, până-n temelii,
Căci arde ţara de morminte
Cum arde cerul de făclii.
Ascunse-n lut ca o comoară
Morminte vechi, morminte noi,
De vi se pierde urma-n ţară,
Vă regăsim mereu în noi!
De vi s-au smuls şi flori şi cruce
Şi dacă locul nu vi-l ştim,
Tot gândul nostru-n el v-aduce,
Îngenunchieri de heruvim.
Morţi sfinţi în temniţi şi prigoane,
Morţi sfinţi în lupte şi furtuni,
Noi am făcut din voi icoane,
Şi vă purtăm pe frunţi cununi.
Nu plângem lacrimă de sânge,
Ci ne mândrim cu-atâţi eroi
Nu! Neamul nostru nu vă plânge
Ci se cuminecă prin voi.