Hristos a înviat peste şantiereprecum peste cărbuni învie para. De-aici va creşte marea învierece va cuprinde – mâine – toată ţara. Hristos a înviat peste lopeţi abia mişcând în mâini însângerate,a înviat ca în atâtea dăţi să ne sărute frunţile plecate.
Aici am ars şi-am sângerat cu anii,aici am rupt cu dinţii din ţărână,şi aici ne-am cununat, cu bolovanii,câte-un picior uitat sau câte-o mână. Pe-aceste văi şi dealuri dobrogeneam dat cu veacuri înapoi lumina.Amare bezne-am aşternut pe geneşi le-am gustat în inimi rădăcina. Aprinşi sub biciul vântului fierbinte,bolnavi şi goi pe ger şi pe ninsoare,am presărat cu mii de osemintemeleagul dintre Dunăre şi Mare. Trudind, flămânzi de cântec şi de pâine,înjurături şi pumni ne-au fost răsplata.Să facem drum vapoarelor de mâine,am spintecat Dobrogea cu lopata. Istoria ce curge-acum întoarsăva ţine minte şi-ntre foi va strângeacest cumplit Danubiu care varsăpe trei guri […]
La ora când cobor, legat în fiare,să-mi ispăşesc osânda cea mai grea,cu fruntea-n slavă strig din închisoare:– Nu-s vinovat faţă de ţara mea. Nu-s vinovat că mai păstrez acasă,pe-un raft, întâiul meu abecedarşi că mă-nchin când mă aşez la masă,cuviincios ca preotu-n altar. Nu-s vinovat că i-am iubit luminacurată cum în suflet mi-a pătruns,din via dată-n pârg sau din gradinăîn care-atâţia şerpi i s-au ascuns. Nu-s vinovat că-mi place să se prindărotundă ca o ţară hora-n prag,sau c-am primit colindători în tindă,cum din bunic în tată ne-a fost drag. Nu-s vinovat că toamnele mi-s plinecu tot belşugul, de la vin […]
