Chinuiţi şi-nfometaţiÎnfruntăm urgii,Stăm crucificaţi,Transformaţi în torţe vii. Se smulge neamul din suferinţă,Nădejdea şi-o ridică la Cruce,Mihai Arhanghelul azi îl duceNăvalnic spre marea biruinţă. Din zbuciumul şi suferinţa noastrăSe-nalţă-n zarea albastrăCa o catapeteasmă-n sărbătoareImnul biruinţei legionare.
Sângernând de răni adânci,De zile fără soare,De răni ascunse şi puroi,Cu oasele slabe şi moi,Stau ghemuit în pat şi mâ gândescCă în curând am să vă părăsesc,Prieteni dragi. Nu plângeţi că mă duc de lângă voiŞi c-o să fiu zvârlit ca un gunoiCu hoţii în acelaşi cimitir,Căci crezul pentru care m-am jertfitCerea o viată grea şi-o moarte de martir. Luându-L pe Iisus de Împărat,Năvalnic am intrat pe poarta strâmtăLuându-mă cu diavolul la trântăŞi ani de-a rându-ntr-una m-am luptatSă devin altul, Un erou, Om nou. Şi-am vrut Neamul să-l mutDe-aici, de jos,La Domnul Iisus Hristos. Nu vă-nfricaţi de cei ce-n temniţi vă închidŞi nici de […]
Pe drumul veşniciei tu te-ai dusŞi ne-ai lăsat ca testament iubireaVestită de-Împăratul Iisus:În ea găsi-vom pururi fericirea. Te-ai dus şi ne-ai lăsat în urma taNădejdea revederii-n Paradis,Mereu vei fi cu noi şi-om aşteptaSă ne-ntâlnim cu sufletul deschis. Ne-ndemni pe cei ce-n viaţă am rămas:Luptaţi uniţi şi în acelaşi pas,Zidiţi lui Dumnezeu altare sfinte,Păşiţi pe Calea Vieţii înainte!
Un gând smerit şi simplu, o lumină,Spre Tine se înalţă lin din minăŞi sufletul înlăcrimat se roagă: „O, vino, de păcate ne dezleagă”. Refren: Iisuse, Doamne, vino-n zori!Te cheamă cei din închisori.O, vino, mina luminează,Pe noi ne binecuvântează! Pe fruntea mea senină mâna-Ţi puneŞi cheamă-mă încetişor pe numeCum Ţi-ai chemat prietenul din groapă…Te rog, Iisuse, dă-mi un pic de apă. Pe umeri mă apasă greu o cruceŞi sânger… Dă-mi putere s-o pot duce,Dă-mi Pâine, Apă vie dă-mi din Viţă,Să simt pulsând viaţa în mlădiţă. Notă: Poemul este dedicat lui Marin Naidim
În Noaptea Sfântă viu lumineazăLuceafărul zorilor vieţii cei noiCoboară Iisus în noi, Vesteşte viaţa de-apoiŞi steaua deasupra veghează. Refren: Şi naşterea Ta minunatăO cântă păstorii şi prunciiIar cerul deschis se aratăCu porţile în chipul Crucii. Trei magi călători au venit de departeCu dar de tămâie, de aur şi smirnă,Cu frunţile de lumină’Ngenunche şi se-nchinăCu inimi smerite, plecate.
Un Prunc Sfânt Se naşte În noaptea-nstelatăDin Sfânta Fecioară şi Duhul cel Sfânt;Al Tatălui drept CuvântCoboară azi pe pământFăclie pe veci luminată. În noaptea Crăciunului alb şi seninO Mamă cu Pruncul la sân,Curată-n iubire,Porneşte-n uimire,Plinindu-se Buna-Vestire,Pe căi troienite de viscol şi vânt.
Pe malul Trotuşului Cântă robii DomnuluiÎnjugaţi cu jugul Lui.Dar cântarea lor e mută,Că-i din suferinţă smulsă,Şi-i cu rugăciuni crescută. În inima robuluiDomnu-Şi face ieslea LuiÎn noaptea Crăciunului.Flori de crin din ceruri plouăPeste ieslea Lui cea nouăŞi din flori picură rouă. Stă un copilaş în zareŞi priveşte cu mirareO fereastră de-nchisoare.Lângă micul copilaşS-a oprit un îngeraşCe-i şopteşte drăgălaş: Azi Crăciunul s-a mutatDin palat la închisoareUnde-I Domnu-ntemniţat;Şi copilul cel din zareA venit la închisoareSă trăiască Praznic mare. Notă: Valeriu a compus această poezie ca dedicaţie pentru părintele Gherasim Iscu (părintele Gherasim este copilul cel din zare).
Vă cheamă Domnul slavei la lumină,Vă cheamă mucenicii-n veşnicii,Fortificaţi Biserica CreştinăCu pietre vii zidite-n temelii. Refren: Veniţi, creştini, luaţi Lumină,Cu sufletul senin, purificat!Veniţi, flămânzi, gustaţi din Cină,E Nunta Fiului de Împărat! Să crească-n inimile noastre-nfrânteUn om născut din nou, armonios,Pe chipurile voastre să Se-mplântePecetea Domnului Iisus Hristos. Un clopot tainic miezul nopţii bate,Iisus coboară pe pământ;Din piepturile voastre-nsângerateRăsună Imnul Învierii Sfânt. Smulgeţi-vă din ceata celor răi,Intraţi în cinul oastei creştineşti,Priviţi spre Porţile Împărăteşti,Căci cei din urmă fi-vor cei dintâi.
Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie,Frumoasă ca un crin din Paradis,Potirul florii e mereu deschisŞi-i plin cu lacrimi şi cu apă vie;Potirul florii e o-mpărăţie. Când răii mă defaimă şi mă-njurăŞi-n clocot de mânie ura-şi varsă,Potirul lacrimilor se revarsăŞi-mi primeneşte sufletul de zgură,Atunci Iisus de mine mult Se-ndură. Sub crucea grea ce mă apasă sângerCu trupu-ncovoiat de neputinţă,Din când în când din cer coboar-un îngerŞi sufletul mi-l umple cu credinţă;M-apropii tot mai mult de biruinţă. Mă plouă-n taină razele de soare,Iisus m-adapă-n veci cu Apă Vie,Grăuntele zvârlit în groapă-nvieCu haina îmbrăcat, de sărbătoare;Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie.
La fereastra robilorCântă îngerii în corDe cu seară până-n zori.Au venit colindătoriÎngerii nemuritori,Încărcaţi cu dalbe flori. Refren: Lăsaţi copiii să vină,Să-mi aducă din grădinăDalbe flori de sărbători,Dalbe, dalbe flori.
Mi-s ochii trişti şi fruntea obosită De-atâta priveghere şi-aşteptare,Mi-e inima bolnavă, istovită,De grea şi îndelungă alergareŞi plânge ca o pasăre rănită. Când ochii mi-i închid şi cat în minePuteri să sui Golgota până sus,O voce, un ecou din adâncime Îmi spune blând: Viaţa e Iisus,Mărgăritarul preţios e-n tine. Privesc la dimineaţa minunată A Învierii Tale din mormânt,Ca Magdalena, ca şi altădată,Îngenunchez ’naintea Ta plângândŞi-s fericit şi plâng cu Tine-n gând.
