Profesorul Constantin Tomescu, în închisorile comuniste
A fost unul dintre intelectualii de prestigiu pe care Biserica Ortodoxă Română i-a avut în perioada interbelică. Deşi era constănţean, profesorul Tomescu s-a ataşat şi a iubit foarte mult ţinuturile româneşti de peste Prut. A fost profesor de istoria Bisericii române la Facultatea de Teologie din Chişinău, apropiat şi sfetnic al episcopului Visarion Puiu de la Bălţi, apoi secretar personal al acestuia în vremea păstoririi de la Cernăuţi.
A fost cinstit de Patriarhia Ecumenică cu titlul de „mare dicheofilax”, iar de Patriarhia de Ierusalim cu decoraţia „Crucea Sf. Mormânt”. Pentru „vina” de a fi fost timp de trei luni subsecretar de stat în guvernul Goga – Cuza (1937-1938), profesorul a fost reţinut şi încarcerat la 6 iunie 1950 în închisoarea demnitarilor de la Sighet. A fost eliberat în 1956, dar doi ani mai târziu a fost arestat din nou şi condamnat la 20 de ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale”.
(Adrian Nicolae Petcu – Ziarul Lumina)