Proiectul fericiticeiprigoniti.net, într-o nouă haină după 12 ani de activitate
Doamne ajută, dragilor!
Anul acesta, cu ocazia Buneivestiri (25 martie), am împlinit 12 ani de activitate. Sincer, nu știu cum a trecut timpul acesta atât de repede dar a trecut cu multe. Grație acestui demers ne-am făcut noi prieteni, oameni minunați, pe care cu siguranță nu am fi avut cum să-i cunoaștem altfel. Am mai crescut și în înțelegere, după ce am lecturat „tone” de pagini de istorie recentă. În plan personal am trecut prin multe bucurii, tristeți dar și speranțe de viitor. Ne-am mai pierdut un pic și sănătatea, ceea ce până la urmă e în firescul vieții. Dar nu ne-am pierdut entuziasmul, setea de cunoaștere și dorința sinceră de a împărtăși experiența acumulată în tot acest timp tuturor celor interesați de spiritualitatea creștină, și în particular de cea care a avut de înfruntat represiunea politică a secolului XX.
Cu toate acestea, pare că cel puțin în ultimii 5 ani am bătut pasul în loc față de primii ani de activitate, ceea ce la modul aparent este adevărat. Numărul de articole publicate a fost extrem de redus, iar noi figuri de martiri și mărturisitori au fost cu atât mai puțin adăugate. Numai că în tot acest timp nu am stat degeaba, ci am „uneltit” la alte proiecte de suflet, care au decurs în mod natural din cel de față. Până acum am reușit să finalizăm Caravana Eroilor, în format fizic și online deopotrivă. Pe altele abia așteptăm să le finalizăm, iar la momentul potrivit vă vom povesti și aventurile din spatele lor.
Între timp proiectul fericiticeiprigoniti.net a primit o nouă haină, vizibilă începând de azi, 28 noiembrie 2023. Conceptul și întreaga muncă de implementare aparțin lui Claudiu Balan, la fel ca și precedentele două versiuni. Motivele care au stat la baza noii transformări au fost de ordin tehnic. Pe scurt, până la această a treia versiune, platforma a funcționat pe CMS-ul Joomla, care a devenit din ce în ce mai depășită tehnic. Lucrul acesta a provocat diverse erori de administrare și frustrări pe măsură, iar cea mai păguboasă a fost imposibilitatea de a afișa mai multe articole pe prima pagină (home-page). Nu mai punem la socoteală faptul că site-ul nu era responsive, fapt care oferea o experiență neplăcută de pe alte dispozitive decât cele desktop. Prin urmare, am luat decizia să înlocuim Joomla cu WordPress, CMS care este mult mai versatil. Design-ul actual era făcut încă din anul 2017 și își aștepta doar momentul, care a venit abia acum. Este un mic ceas aniversar, de aici și ideea articolului de față.
Cu acest nou început numai bine avem timp să ne pregătim pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română va face primele canonizări de martiri și mărturisitori care au pătimit în temnițele comuniste. Până atunci avem multe de problematizat și lămurit pe măsura înțelegerii noastre, dar mai ales despre: relația dintre creștinism și legionarism, ținând cont că au existat destule figuri admirabile ale detenției, care au susținut extrema dreaptă în interbelic. De asemenea, relația dintre legionarism și Biserica Ortodoxă Română. Totodată, relațiile dintre creștinii ortodocși cu cei de diferite confesiuni, manifestate inclusiv liturgic în detenție. Nu în ultimul rând, ne interesează să problematizăm și parcursul biografic post-carceral al unor figuri de mărturisitori, mai ales când vine vorba de relația cu Securitatea. Nu sunt puține cazurile de colaborare sau posibilă colaborare cu poliția politică, ale unor figuri remarcabile din detenția politică. Cum ne vom raporta etic și memorial față de toate aceste experiențe traumatice și subiecte sensibile?
Până vom da startul, pornim de la premisa că toate aceste întrebări sunt doar noi oportunități de înțelegere mai profundă a spiritualității creștine în raport cu represiunea politică.
(Dan Tudorache)
