Rugăciunea către Dumnezeu în timpul torturilor

Dumnezeule, Dumnezeule, Maică Preacurată, ajutaţi-mă ! Doamne, nu mă lăsa, ajută-mă să trec şi peste această grea încercare.

Simţeam cum puterile mă părăsesc şi strigam la Dumnezeu cu disperare:

Ajută-mă, Doamne, şi ţine-mă sănătos, să nu-mi pierd minţile asemeni roboţilor care mă torturează. (-N-am reuşit să-i înţeleg -)

Îmi dădeam seama că dacă voi deveni asemenea lor ,voi întelege. De acea strigam din toate puterile sufletului meu ca să mă mântuiască.

Rugăciunea era simplă şi scurtă:

Doamne, miluieşte-mă!

Doamne, adu-ţi aminte de mine!

Preasfântă Fecioară, ocroteşte-mă!

Acestea erau cele trei rugăciuni pe care le-am rostit neîncetat în timpul torturilor.

Îmi era frică de clipa când îmi voi pierde minţile şi voi deveni asemenea torţionarilor mei. De aceea şi strigam în gândul meu cel răvăşit:

Doamne, nu mă lăsa! Doamne, nu mă lăsa!

(Mărturia lui Tache Rodas – Mărturii din iadul temnițelor comuniste, de Gheorghe Andreica)