Se întorc morții acasăAm participat la lansarea cărţii lui Cornel Constantin Ciomâzgă – “Se întorc morții acasă”, în 23 iunie 2014 la Biblioteca Naţională a României.

Aşa cum s-a anunţat, mai întâi a fost muzică divină a interpreţilor de la Ateneul Român, a urmat şi filmul eseu, semnat de regizoarea Cristina Chirvasie. Ca să intrăm în atmosfera … cărţii …

În cuvântul introductiv, doamna Cristina Chirvasie ne-a amintit de Petre Țuțea, care a recunoscut că nu a putut să scrie urât despre Românii lui, dar uite că domnul Cornel Constantin Ciomâzgă în „Se întorc morții acasă” are curajul s-o facă.

E bine şi că Petre Țuțea, e bine şi cum a făcut C. C. Ciomâzgă. Să se ştie, despre torţionari …

Spunea dna. Cristina Chirvasie că prezentarea cărţii este cu atât mai binevenită pentru că are loc în lumea cărţilor, într-o instituţie precum Biblioteca Naţională a României care i se pare ca fiind o „vistierie” a cărţilor, a literaturii/literaturilor … Nu ştia doamna Chirvasie că „vistieria” aceasta a cărţilor BNaR e cam … goală.

 

O carte „carcerală” cum o numea academicianul Eugen Simion. Ea face parte din categoria Jurnalelor, în general, – Nicolae Steinhardt sau Ion D. Sârbu sau cartea Aniței Nandriș-Cudla, deportată în Siberia, dincolo de Cercul Polar (la Vorkuta). 

Mi-a părut rău pentru momentul neplăcut în care unii auditori au vrut să-l jignească pe academician. Hăhăiala nu a venit din partea unora din BNaR şi mă bucur pentru aceasta. Dar, întreruperea nefirească a lăsat un gust amar încredinţându-mă că este vorba de un comportament dâmboviţean şi atât.

Chiar dacă academicianul Eugen Simion a vorbit mai puţin de cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă, am aflat atâtea lucruri interesante pe care nu cred că „aplaudacele hăhăite” le ştiau, încât puteau să nu vină cu aplauze când nu trebuiau să fie sau cu râsete zgomotoase care vroiau să denote receptivitate sau inteligenţă … Au lăsat impresia exact, invers!

Situaţia a mai fost salvată de prezentatoare, Cristina Chirvasie. Foarte frumos.

Şi oricum a fost o permanentă legătura între ceea ce a spus academicianul şi ce ne relatează cartea „Se întorc morții acasă” . Foarte subtil, însă.

Vorbindu-ne de Pascal şi Montaigne, de nihiliştii Eugen Ionescu şi Cioran, cu acea sintagmă „Cred, Doamne, ajuta necredinţei mele”, oare nu este o legătură cu personajul principal din cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă, Petre, torționarul?

De asemenea, academicianul a scos în evidenţă o idee pe care ar trebui s-o ţinem minte şi are legătură cu „Se întorc morții acasă” de Cornel Constantin Ciomâzgă şi anume că astfel de cărţi, pornind de la Soljeniţân şi continuând cu atâtea altele (aşadar, se înţelege şi cu această prezentată nouă, la Biblioteca Naţională), experienţa de la Piteşti, etc., au schimbat gândirea oamenilor, a noastră, a tuturor.

Să fim creştini! Şi care este ideea supremă a creştinismului? Iubirea!

Având iubire, devenim toleranţi, aşa realizăm „măreţia tragediei”, cum o exprima şi Marin Preda în „Cel mai iubit dintre pământeni” .

Adaug şi eu acea frază de la sfârşitul romanului lui Preda care este esenţa romanului: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e !”

Frumoasă a fost prezentarea cărţii de către părintele Nicolae Bordașiu (90 de ani în 22 Mai 2014). Dacă nu am fi ştiut că este preot şi încă unul cu vocaţie, am fi fost convinşi că este un foarte bun profesor de limba română sau un foarte bun critic literar, atât de amănunţit şi corect a făcut analiza cărţii „Se întorc morții acasă”.

Ne-a spus părintele că nu am şti în ce gen literar s-o înglobăm şi că această carte l-ar pune în impas pe un critic literar.

Dacă o asemuim cu romanul lui Cămil Petrescu „Patul lui Procust”, ca o carte pe teme reale, ar fi corect.

Parcă autorul este un doctor care lucrează cu bisturiul …

Dar, cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă este „una trăită”, la fel ca şi cartea lui Nicolae Purcărea, „Urlă haita”. Este o carte de teologie, o carte filocalică, o meditaţie personală. Este un veritabil tratat de viaţă spirituală.

Părintele descoperă ca un adevărat profesor de limba română toate aspectele cărţii de la temă, personaje, limba folosită.

Aşa ni se spune că autorul a creat cuvinte potrivite pentru a reda greutatea „clipei istorisite, meditaţiei personale”. Aşa aflăm de cuvinte create precum rostiri icosiale, şulfe, tilifici, trămândău, beleuz… (dacă nu am scris bine, să mă corecteze cei care au citit cartea)

Cartea prezentată ne vorbeşte de cele trei trăiri, atât de frumos descrise de părintele Bordașiu, cununa pusă de Dumnezeu pe fruntea noastră şi acestea sunt – Credinţa, Nădejdea, Dragostea.

Ni se vorbeşte şi de spovedania care duce la pocăinţă, despre dragostea sădită în om de către Dumnezeu şi cum păcatele, ispitele l-au degradat pe om.

La final autorul cărţii, Cornel Constantin Ciomâzgă, ne-a vorbit şi el ca un adevărat monah, liniştit, cu pioşenie, cutremurat de povestirea făcută de fostul torţionar, Petre, în roman.

Autorului nu i se pare nimic întâmplător, în viaţă, chiar şi coincidenţa aceasta ca mare parte a discuţiei purtate cu 20 de ani în urmă a avut loc chiar în fața sediului BNaR, o ruină pe atunci, în anul 1991, iar acum, în 2015, să fie lansarea cărţii chiar în sediul BNaR …

Iar, grija pentru că primul exemplar tipărit al cărţii să-i revină nepoatei dumnealui eu o văd ca pe o dorinţă a autorului ca întâmplările descrise din cartea “Se întorc morții acasă” să nu mai fie vreodată … „Predarea” generaţiilor viitoare a unei lumi mai bune … Bine ar fi !

Închei, punând două întrebări:

1. „Chiar se pot schimba oamenii, precum torţionarii care fac/au făcut multe din pură plăcere, chiar dincolo de ce le-ar fi cerut funcţia lor?” Greu de crezut! Eu nu cred că ei, torţionarii şi oameni ca ei, se pot schimba. Ei sunt funciar răi. RĂII sunt mult mai mulţi decât credem şi una dintre cele mai bune apărări ale lor, este credinţa noastră ca EI se pot schimba, pocăi şi regreta. Ei nu regretă nimic, doar dacă sunt demascaţi şi pedepsiţi. Pe preotul Filip care-l iartă, îl cred, este vocaţia de preot, chiar dacă şi lui îi vine atât de greu… Dar, torţionarul ?

Ipotetic vorbind, credeţi că dacă torţionarul Petre după obţinerea izbăvirii ar fi revenit la aceeaşi funcţie, nu ar fi făcut la fel? În mod sigur, da! Nu am citit cartea, dar, oare, această întrebare, măcar, i s-a pus personajului cărţii?

2. Ce facem cu torţionarii de azi ? Sunt încă mulţi printre noi care fac numai rău, pedepsindu-i gratuit pe alţii, având de partea lor funcţia, convingând că nu pot face altfel … că aşa le-o cere funcţia … Și aceştia merg şi la Biserică, se spovedesc, se roagă să primească blagoslovirea, o primesc, sunt fericiţi şi … a doua zi acţionează în acelaşi mod …

Ce spuneţi?

Mulţumirile mele pentru cele câteva fotografii de la eveniment, primite din partea BNaR.

(Vali Constantinescu - Bibliotecară în Biblioteca Naţională a României timp de 42 de ani, între august 1968 – 1 Martie 2010)


Vezi :

http://www.cotidianul.ro/avatarurile-unei-institutii-nationale-biblioteca-nationala-241088/
http://www.ziarulnatiunea.ro/2014/06/30/biblioteca-nationala-a-romaniei-la-59-de-ani-in-25-iunie-2014-2/

În special episodul legat de IUNIE 2002!

Comments   
  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#1 Elena Bonciu » 27-08-2014 13:15

Este surprinzător ca o persoană ce a stat atâtea decenii printre cărți să vorbească despre un roman pe care nu l-a citit! Este ca și cum caracterizez un om pe care nu-l cunosc.
Doamna bibliotecar, pentru Instituția unde ați lucrat, dacă nu din respect pentru cei care îi trec pragul, citiți mai întâi. Comentariile la final. Oare nu am învățat așa la școală?

Elena Bonciu

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#2 Dan » 27-08-2014 13:53

Doamne ajută, doamnă Elena!
Cu respect, dar cred că nu ați fost atentă la ceea ce a urmărit să ne transmită doamna Constantinescu. Așa cum arată titlul articolului, subiectul este despre lansarea cărții, nu despre cartea în sine. Este vorba despre gânduri și impresii culese de la acel eveniment, despre acel eveniment, nu este o recenzie sau măcar un review la cartea lansată. Informațiile despre carte sunt în subsidiar, atât cât a putut recepta doamna Constatinescu în cadrul lansării. Prin urmare, critica dumneavoastră este lipsită de obiect.
O zi cu inima senină vă doresc!

Dan

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#3 Lili Grigori » 24-09-2014 14:51

D-na Vali!
Dumneavoastră vorbiți ipotetic dar practic dacă ați citi cartea, întrebările pe care le-ați formulat ar căpăta de îndată răspuns din ADEVĂR. ( Așa a căpătat și Petre ...răspunsuri la întrebări ....din ADEVĂR)

Lili Grigori

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#4 Ina » 13-02-2015 14:00

Stimata doamna Vali Constantinescu,
Am descoperit mai tarziu pseudoreportaju l dvs. de la acel superb eveniment din 23 iunie 2014, privind lansarea cartii profesorului Cornel Constantin Ciomazga. M-as fi asteptat ca un om de carte, precum ma lasati sa inteleg ca sunteti, sa priviti asupra cartii, vorbind DESPRE carte. Dumneavoastra, insa, ati ales sa reamintiti, accentuand, acel moment jenant, cand academicianul Simion s-a trezit vorbind despre o carte, tocmai la lansarea ei, fara s-o fi citit. Asta este ceea ce a starnit, pe buna dreptate, "hahaiala" celor prezenti. Nu-i este permis nimanui, nici chiar "marelui" academician Eugen Simion sa ignore scopul unui eveniment, sa profite de timpul asistentei, deturnand sensul discutiei in mod eclatant, vorbind despre chestiuni pe care isi inchipuia, ca si dumneavoastra, ca le-ar cuprinde cartea domnului Ciomazga. Daca ar fi citit cartea, fie si pe diagonala, superficial adica, ar fi observat si v-ar fi comunicat si dvs. ca avem de a face cu un gen literar nou, asa cum au fost recunoscute si declarate scrierile lui Ciomazga. Nu este permis sa vrei sa vorbesti despre ceea ce nu stii. Ma intreb cum ati reactiona dvs. fata de cineva care ar veni in fata unui public, pretinzand ca va canta o melodie pe care n-o cunoaste? V-ati "hahai", sau ati fi la fel de partinitoare, cautand sa convingeti asistenta de faptul ca intr-adevar persoana aceea nu stie melodia pe care ar trebui s-o cante, dar are un costum foarte frumos. Au venit alte vremuri, doamna Constntinescu. Mai scutiti-ne cu atitudinile acestea politruce si cu nazurile ateo-securistoi de cu pretinderi academice. Bucurati-va ca nu va cerem socoteala pentru ce-ati fost si ce-ati facut. Inclusiv pentru faptul ca "vistieria" (in general) este goala si ca societatea inca se zbate sa-si revina din "binele" pe care i l-ati produs, inclusiv in plan literar si bibliofil. Ati inteles?

Ina

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#5 Ina » 17-02-2015 13:32

Dragă "domnule Dan",
Nu ştiu şi nu vreau să mă gândesc dacă între dvs şi doamna Constantinescu (exbibliotecara !) există vreo conexiune, fie şi "spirituală", căutând să-i acoperiţi sporovăiala cu argumentele dvs "atente", cum că ne-a relatat " gânduri și impresii culese de la acel eveniment, despre acel eveniment, că nu este o recenzie şi nici măcar un review la cartea lansată." Păi, ia citiţi tot "articolul"! Ia, uitati-va-ţi MAI atent la întrebările de la finalul sporovăielii! Nu constataţi că vrea (dacă ar putea) să se refere chiar la carte?
De fapt "gândurile" autoarei, "domnule Dan", dacă este să vorbim "pe bune", transpar cu limpezime: din spirit de gașcă politrucă cu "academicianul" , a vrut să le dea o replică celor prezenţi care l-au flituit, pe bună dreptate, pe E. Simion, care bătea câmpii, fluturând, cu pseudodemnitate , steagul partidului care l-a făcut pe el academician şi pe 'mneaei bibliotecară; apoi dintr-o veche nevoie a 'mneaei de a se băga în seamă cu orice prilej şi de a fi în atenţie cu orice preţ şi, nu în ultimul rând, în amintirea fostelor "rapoarte profesionale". Ca să nu-şi iasă din mână. Ehei!

Ina

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#6 Dan » 19-02-2015 14:05

Doamnă Ina, ca să fiu sincer, frecvența acuzelor aduse și tonul punitiv pe care l-ați adoptat denotă nu doar agresivitate, cât mai ales demonstrează că sunt rodul unor frustrări personale față de doamna Constantinescu.

Dați-mi voie să mă explic.
În primul dumneavoastră comentariu ați ținut morțiș să clasați aceste gânduri și impresii de la eveniment ca o pretenție de ”reportaj”, ca odată indusă ștacheta pretențiilor, să-l puteți ”demonstra” ca fiind de slabă calitate, deci un ”pseudoreportaj”.
Dar nu doamnă, nu vă faceți griji, nu este vorba de un reportaj ci, așa cum arată titlul articolului, este vorba de niște Gânduri și Impresii ca urmare a unui eveniment. Aceste relatări nu au pretenția unui reportaj, nu sunt un review la carte, și cu atât mai mult nu sunt o recenzie de carte. Sunt niște impresii personale, nimic mai mult. Nu este nevoie să vă simțiți lezată pentru lipsă de obiectivitate sau exhaustivitate. Același lucru l-am mai repetat unei alte doamne nemulțumite, probabil colegă, dar ați preferat să ignorați explicațiile cât se poate de simple.

Dar de vreme ce ați pus ”hăhăiala” aceea în ghilimele... trag concluzia că v-ați simțit direct vizată de critică, altfel nu-mi pot explica supărarea și revenirea cu aceeași monedă deși încă nu vi s-a răspuns.
Totodată, dumneavoastră nu v-ați rezumat criticile la subiectul în sine ci ați lansat atacuri personale față de autoare, care nu au de-a face cu evenimentul, chiar într-o notă foarte obraznică: ”Bucurati-va ca nu va cerem socoteala pentru ce-ati fost si ce-ati facut. Inclusiv pentru faptul ca "vistieria" (in general) este goala si ca societatea inca se zbate sa-si revina din "binele" pe care i l-ati produs, inclusiv in plan literar si bibliofil.”

Fiți fără grijă, am să-i semnalez doamnei Constantinescu critica dumneavoastră și probabil că vă va răspunde iar eu voi trage nădejdea că nu veți transforma acest articol într-o ”răfuială” personală.

Cât privește cel de-al doilea comentariu ați început să vă adresați cu ”Dragă” dar ați pun în ghilimele apelativul ”domnule” ceea ce mie îmi lasă de înțeles că numai drag nu vă sunt, ceea ce nu am pretenția, mai ales că nici nu ne cunoaștem, dar am rugămintea să nu folosiți o falsă politețe dacă nu simțiți dragul față de un om. Deci vă rog, fiți naturală.

Ați întrebat de o eventuală conexiune între mine și doamna Constantinescu, fie ea și ”spirituală”, dar chiar avem o legătură spirituală: suntem creștini, deci frați în Hristos! Și dacă stau bine și mă gândesc, cel mai probabil că aceeași legătură spirituală este și între mine și dumneavoastră dar și între dumneavoastră și doamna Constantinescu. Deci vă rog, nu puneți legătura spirituală în ghilimele, decât doar dacă nu vreți să vă asumați creștinismul.

Observ totodată că ați folosit ghilimelele pentru ”academicianul” , înțelegând prin această că dumneavoastră îi contestați titlul, dar nu ați folosit ghilimelele pentru acțiunea de FLITUIT. Dacă acțiunea de a flitui a fost la propriu iar dumneavoastră faceți apologia acestei josnicii... înseamnă că nu doar că nu aveți de-a face cu creștinismul, dar nici măcar cu elementara civilizație! Sper doar că v-am înțeles greșit, sper că ați dorit să spuneți altceva decât ați spus iar dacă am înțeles întocmai ceea ce ați dorit să transmiteți, cu părere de rău vă spun că nu suntem pe aceeași lungime de undă.
Oricum ar sta lucrurile, eu vă invit pentru liniștea dumneavoastră sufletească și pentru împăcarea cu semenii, de a urma pilda martirilor pe seama cărora ne-am întâlnit la discuții aici.
Ca să avem parte de folos sufletesc cu toții.
Cu speranța de mai bine, vă urez o zi cu inima senină doamnă!

Dan

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#7 Ina » 20-02-2015 01:29

Imi iau ingaduinta de a face o trimitere la finalul cartii SE INTORC MORTII ACASA pe care, din pacate, nici dvs Dan, nici doamna exbibliotecara, nici "marele academician" n-ati citit-o: "Tot ce-a fost de facut s-a facut, tot ce-a fost de zis s-a zis." Iertati-mi intentia de a va fi aratat ceea ce nu puteti vedea. Continuati!

Ina

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#8 Dan » 21-02-2015 13:09

Mulțumesc pentru intenția de ajutor doamnă Ina, și îmi pare rău că asta v-a costat cu indispoziție.
Consider totuși că n-ar fi lucru mai bun de aflat și văzut din partea mea, decât să vă iertați și împăcați cu doamna Constantinescu. Ori măcar să încercați o rugăciune pentru asta. Eu deja am început.

Dan

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#9 Vali Constantinescu » 28-02-2015 23:45

I.
Internetul a adus multe, foarte multe lucruri bune. Cand ma gandesc ca la aceasta au contribuit si contribuie foarte multi Romani, specialisti IT, de talie mondiala, nu pot decat sa ma bucur.
Chiar si participarea oricarui om prin Comentarii unde iti poti exprima o idee, o parere in legatura cu subiectele din articolele aparute in presa on-line, este un lucru extraordinar.
Reactiile oamenilor sunt de cele mai multe ori corecte, in directa legatura cu subiectul expus.

La modul general, comentariile injurioase ii caracterizeaza imediat pe cei care scriu astfel.
Adica,
FARA NICI O LEGATURA CU SUBIECTUL UNUI ARTICOL, ci doar sa arunce cu venin IMPOTRIVA CELUI CARE SCRIE.

Acestea sunt … efecte colaterale ale Internetului, pentru ca sub ANONIMATUL nick-ului unii – de regula, persoane suburbane – jignesc persoanele care scriu si semneaza cu numele real.

Niciodata nu am jignit pe nimeni prin materialele mele sau scriind la rubrica Comentarii la unele articole scrise de altii.
INTOTDEAUNA AM SCRIS NUMAI CU NUMELE REAL, chiar si la rubrica „ Comentarii” , la un articol scris de altcineva.

Intotdeauna am scris obiectiv, am expus situatia de la Biblioteca Nationala cu „vistieria” goala, venind cu exemple concrete.
Fara jigniri, fara insulte la adresa nimanui.
Am expus o situatie.
O situatie ingrijoratoare pentru noi, toti Romanii !
Din moment ce sunt anuntate chiar pe site – BNaR, 13.000.000 publicatii si sunt sub un milion de carti, iar din publicatiile periodice nu se stie nimic concret, este o jignire pentru Biblioteca daca cineva spune/scrie ca guvernantii nu se ingrijesc de o institutie de importanta nationala ?

Angajatii BNaR tac malc de frica pierderii serviciului, desi Vali Constantienscu a scris despre neregulile din Biblioteca imediat dupa 1990, lucrand inca.
Atunci cand mi-am dat seama ca Biblioteca Nationala aluneca pe o panta si nu-si mai revine, dupa anul 1996, dupa anul 2002, si in continuare.
Mi-am facut rau numai mie, NU, Bibliotecii.

Trebuie sa ai o anume structura mentala – de genul celor care trebuie bine ascunse, de public, daca mai aveti ceva rusine – ca sa procedezi precum PERSOANA „CURAJOASA” de la Umbra BALARIILOR Internetului, adica asa, mai spre Fundul GRADINII, unde cresc si se dezvolta, bine stropite de catre UNII, diverse PLANTE cu izuri urat olfactive, ingrasate de un SOL Generos in … SUBSTANTE NUTRITIVE din … reciclare naturala … figurat vorbind …

Andrei Plesu scria ca NU raspunde niciodata comentariilor anonime pentru ca orice ar spune, pentru acestia nu ar avea valoare, fiind vorba de niste FRUSTRATI care se folosesc de spatiul din Comentarii pentru a putea jigni in voie autorul si nu tema abordata ; pentru acestia spatiul acordat cu generozitate in on-line fiind pentru ei un fel de radio-sant in care mancand seminte si scuipand cojile pe jos isi arata „inteligenta” cand, de fapt, este vorba numai de acel :
„I-AM ZÎS-O !” de peste gard, ca orice chivuta.

ASA SI PENTRU CAZUL IN SPETA.

Cei care citesc prezentarea facuta de mine la o lansare de carte si comentariile,
NU ar avea nevoie de alte explicatii.
Totul este expus foarte clar.

ORICE OM CORECT „VEDE” ADEVARUL SI DE O PARTE, SI DE PE ALTA.
- Ce scrie Vali Constantinescu despre un eveniment cultural, o LANSARE de carte
- Cum unii comentatori aduc injurii semnatarului materialului !!! Nu, tema abordata ii interesa pe acestia.

ORICE OM CORECT A PUTUT DESCIFRA IN CLAR CA ESTE VORBA DESPRE O RELATARE LA O LANSARE DE CARTE.

Am participat la zeci de lansari de carte care au avut loc, fie in Biblioteca Nationala, fie in librarii sau la Uniunea Scriitorilor, la Targurile de carte, etc.
Cate carti nu s-au lansat la Targurile de carte ?
Au scris destui despre asemenea evenimente care au loc la Targurile de Carte, laudand autorul respectiv, prin asta, multi care nu au fost la manifestarea respectiva au putut sa-si faca o impresie.

Daca prezinti EVENIMENTUL de lansare a unei carti, trebuie sa fii admonestat ca
„De ce nu ai citit cartea ? Intai citeste si dupa aia scrie …”
Am scris despre asemenea evenimente de zeci de ori, fiindu-mi apreciate prezentarile (nu era vorba de persoana mea ci, de prezentarea facuta) pentru ca ii faceam curiosi pe unii.
NU ESTE OBLIGATORIU CA LA O LANSARE DE CARTE SA CITESTI CARTEA.
Mai ales ca esti dispus sa cumperi cartea atunci, ca sa ai si autograful autorului !

Rau ar fi daca ai face un COMENTARIU pe subiectul unei carti pentru o carte necitita, dar NU este cazul meu. Nu am facut asa ceva.

Si atunci cum ramane cu cuvintele
„ …persoană ce a stat atâtea decenii printre cărți … Doamna bibliotecar, pentru Instituția unde ați lucrat, dacă nu din respect pentru cei care îi trec pragul, citiți mai întâi. Comentariile la final. Oare nu am învățat așa la școală?”

O RECUNOASTERE CA TE-AI INSELAT, ar da bine, va asigur !

Chiar daca impresia era alta, nu mai faceti, dragi comentatori, observatii persoanei care scrie, o ataci josnic, ca nu ar avea respect pentru carte, institutie, ca nu a invatat la scoala ?!
Cum se poate asa ceva ?
Ce fel de crestini suntem ?
Comentati materialul scris !
Cum sa ataci o persoana despre care nu stii nimic ?

Sau, de fapt „STII”, dar ”stii” in mod VOIT stramb, la ORDIN pe Unitate …
Nu va indoiti nici moment ca nu detineti adevarul ?
NU ! NU aveti nici cea mai mica indoiala.
Foarte urat.

Nu am comentat nici cu un singur cuvant CONTINUTUL cartii Domnului Cornel Constantin Ciomâzgă – “Se întorc morții acasă”, cu ocazia LANSARII cartii la Biblioteca Nationala a Romaniei in 23 Iunie 2014 !
Am scris ce au spus invitatii despre aceasta carte.

Insa, implicit, i-am facut reclama, apreciind un asemenea eveniment.
In sala chiar am vorbit cu Dana Grecu – Antena 3 si-mi spunea ca a fost colega cu autorul cartii si pentru ca il cunoastea era sigura ca este o carte care merita citita.

Chiar eu am vorbit cu 2-3 zile inainte de lansare cu Parintele Bordasiu pe care il cunosc si-mi cunoaste viata foarte bine.
Eu i-am explicat Parintelui cum sa ajunga la Biblioteca Nationala si l-am asteptat in usa BNaR conducandu-l pana la locul desfasurarii evenimentului.

Nu-l cunosc chiar deloc pe domnul Dan, dar Domnia sa ca si alte ziare on-line au preluat comentariul meu la aceasta LANSARE de carte, fiind vorba despre
Evenimentul LANSARII si nicidecum sa fie vorba de vreun comentariu la SUBIECTUL cartii !

Relatarea mea despre eveniment a fost data pe Listele bibliotecarilor din BNaR ca si pe listele de discutii ale biblitecarilor din tara, a fost preluata de mai multe ziare on-line, am transmis textul si doamnei Cristina Chirvasie, organizatoarea evenimentului – care nu mi-a reprosat nimic – i-am dat-o si Parintelui Bordasiu caruia i-a placut si mi-a multumit.

Intrebarile mele din final erau intrebari firesti, omenesti, ma intrebam si eu ca orice pamantean, dupa tot ce ne-a spus autorul insusi la lansarea cartii Domniei sale.
De ce nu le-am discuta ?
Da, sunt temerile mele, indoielile mele …
Doream sa aiba loc o discutie pe acestea.

DE CE ?

Pentru ca
noi, toti Romanii am vazut pe unii dintre tortionarii care mai traiesc (Fecioru si altii descoperiti in ultimii ani… ) si care NU AU NICI UN REGRET nici astazi !

Au, in schimb, scuze ca ei isi faceau datoria, ca nici nu au facut chiar asa, ca au ajutat, ca … mint in continuare cu aplomb si nerusinare fata de raul imens pe care l-au facut atator oameni.

De aceea, puneam o intrebare legata de totionari, repet, vazandu-i si pe cei care inca mai traiesc. Da, eu cred ca TORTIONARII sunt funciari rai, nu oricine poate sa faca o asemenea meserie.

Tatal meu nu ar fi putut sa faca asa ceva !
Am cateva marturii crunte din partea tatalui meu care a luptat in cel de-al II-le razboi mondial si a ajuns pana la Odesa; mi-a povestit lucruri groaznice de ce puteau face unii !

DA, nu cred ca asemenea oameni se pot indrepta. Este parerea mea !

Experienta ultimilor 25 de ani, o adevarata ORGIE a RAULUI in Lume, arata clar ca numarul indivizilor „umani” agresivi, rai, sadici este mult mai mare decat se credea.

Ideea umanista a unor umanisti (precum J.J. Rousseau) care au lansat teoria idealista a Bunului SALBATIC, cel care ulterior a fost stricat de Civilizatie a prins in mintile unora, convenindu-le si ALTORA, deloc prosti, dar RAI la maximum.

Cu IDEI generoase, precum Binele, Frumosul, Nobletea, au fost prostiti multi oameni.
Acestea sunt idei frumoase, dar daca nu faci efortul de a CITI si JUDECA indelung, a asimila corect, cu mintea personala, toate acestea ne fac mai mult rau.

Vorbiti de alte timpuri si ma apostrofati cu „ATI INTELES ?”

De pe care pozitie ?
Ca si majoritatea indivizilor semidocti, sfertodocti care SE CRED destepti si orientati daca arunca un „CORECT !” aprobator cu o falsa autoritate, de „profesori”, auto-ridicati in rang …

CE anume va califica de a da verdicte cu aere de superioritate pe care numai dvs. le vedeti ?
Hotararea IN a da sentinte este, pentru CUNOSCATORI o marca de … Liniste Mentala …
Intelectualul FALS NU are dubii …

Este aceeasi situatie cu cei care fac crime si astazi si plang, spunand ca le pare rau – CA AU LUAT VIATA UNUI OM ! – iar dupa eliberarea din inchisoare multi dintre acestia o iau de la capat !
Este dincolo de ei !
Este cea mai buna dovada ca UNII se nasc TARATI, infectati de RAUTATE.
Este un fapt BIOLOGIC, care trebuie studiat si tratat, fie medical, fie represiv, legal.

A DOUA INTREBARE ERA LEGATA DE TORTIONARII DE ASTAZI.

O alta intrebare fireasca pentru ca nu este normal sa fie pedepsiti si astazi oamenii care sunt corecti, care din dragoste de tara si de institutia pe care o cunosc bine, arata Raul acolo unde exista, dar, pe fata, direct, in nume propriu si nu ascunsi sub un nick.

Nu prin rapoarte de care, se pare, ca unii le cunosc bine FILIERA si FORMATUL …
NU !
Numai scriind concret, dovedind cu fapte si asteptand de la semenii mei o recunoastere ca si cei cocotati astazi pe functii si care nu fac nimic, sunt un fel de TORTIONARI MODERNI.

MULT MAI PERICULOSI ASTAZI DIN CAUZA MIJLOACELOR TEHNICII MODERNE.

Ei fura, jefuiesc tara, ii baga in boli si suferinte pe cei care spun Adevarul, nu sunt ei oare niste tortionari moderni ?

EI SUNT CEI CARE V-AU TRIMIS LA BATAIE SI INSULTE FARA NICI O BAZA REALA !

Era atat de simplu sa ne referim corect, exact la cele scrise …

Ce bine era daca ar fi fost comentarii despre carte, despre cei care dau lectii de cum trebuie interpretata cartea sau de comentat corect intrebarile mele din final si ce am vrut sa spun … ne lamuream, puteau fi comentarii din care cu totii am fi avut de castigat !
Cititi si numai episodul legat de IUNIE 2002 legat de Biblioteca Nationala si familia Constantinescu, expus in linkul de mai jos, dar si prin alte parti si va puteti lamuri de multe !
ziarulnatiunea.ro/.../...
EU CRED CA „TORTIONARII” ACTIONEAZA SI ASTAZI CHIAR ASUPRA VIETII SOTILOR CONSTANTINESCU,
A UNOR OAMENI CARE AU SALVAT DE LA DESFIINTARE, BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI !
Cititi interviul meu din vara lui 2013, dar si comentariile … ca sa vedeti cum gandesc Romanii corecti si care realizeaza situatia tragica prin care trece Biblioteca Nationala a Romaniei. Am mai primit si pe emailul personal zeci de asemenea comentarii semnate cu numele real. Pentru acestia merita iubita Romania.
www.cotidianul.ro/.../

Vali Constantinescu

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#10 Vali Constantinescu » 28-02-2015 23:46

II.
Jignirile aduse de o … „comentatoare” autoarei unui material scris si semnat cu nume real, de catre Vali Constantinescu, o descriu perfect pe aceasta persoana.
Cei care citesc, se lamuresc imediat.

Nu as fi raspuns si nu as mai fi comentat altceva fata de ce am scris mai sus, dar, sunt spuse lucruri grave despre persoana mea, numai MINCIUNI !

Vorbe aruncate ! Nimic concret. Exact ca tortionarii : ”las’ ca stim noi …”
Aveti SCOALA lor …

SPUNETI CONCRET CE STITI DESPRE FAPTELE MELE.
NU, VORBE aruncate !

Si eu as putea spune despre dvs. „o nebuna, o cretina, o impostoare” …
EU nu o spun.
Nici NU mai este nevoie …

Niciodata nu am jignit pe nimeni. Nu am folosit cuvinte urate nici in scris, nici in discutii, chiar in vreo discutie in contradictoriu, cu cineva.

Am avut o atitudine critica , venind cu exemple concrte fata de Conducerile Bibliotecii Nationale de dupa 1990 care nu au facut ce trebuie pentru Biblioteca Nationala a tarii si s-a ajuns ca Biblioteca Nationala de zeci de ani sa nu fie recunoscuta nici in tara, nici in lume ca Biblioteca Nationala.

Deschideti linkurile din presa scrisa si cine este corect poate sa-si dea seama ca am facut totul numai din dragoste pentru Biblioteca Nationala.
Sperand, sperand la o indreptare a lucrurilor …
Fara nici un rezultat !

Vad cuvinte grele scrise la adresa mea de un presupus crestin Român care vorbeste de un „superb eveniment” (dixit comentatoarea !) si sub anonimatul nick-ului se crede a tot-stiutoare, isi ia dreptul sa insulte absolut gratuit si intr-un mod dezgustator pentru o persoana pe care nu o cunoaste absolut deloc.

Acuze grave aduse unei persoane care semneaza cu numele real un material decent, relatand obiectiv un eveniment cultural.

Se desprinde clar ca supararea vine din relatarea momentului cu reala HAHAIALA.
Pentru ca fiind vorba de un „superb eveniment”, despre o carte rara, un „gen nou” ?!, se putea astepta pana la sfarsit si putea oricine sa i se adreseze direct academicianului.
Cred ca academicianul nu s-ar fi suparat, ar fi raspuns.
Totul ar fi fost si civilizat si fata de intreaga audienta si fata de vorbitor , iar persoana care ar fi pus o intrebare, ar fi capatat respect.

„ACEL MOMENT JENANT” nu a fost creat de academician,
Nu, nici pe departe cuvintele lui Eugen Simion nu au starnit HAHAIALA celor prezenti.
HAHAIALA a venit din SINE-le Hahaitorilor, precum Franta lui de Gaulle, DIN ADANCURI …

DVS., CELE 3-4 PERSOANE pentru ca nu au fost mai multe, ATI INTRERUPT BRUSC CUVANTUL VORBITORULUI (indiferent ce functie avea el), HAHAIND SI VOCIFERAND.
VOCIFERARILE dvs. au fost de neinteles pentru INTREGA AUDIENTA care respecta momentul cu academicianul Eugen Simion.
Ati fost fericite ca ati intrerupt, chiar v-am privit fetele, radiau de fericire ca
„I-AM ZÎS-O !”…
Foarte urat !
Fericirea mometului creat de dvs. v-a definit !

DEX : hâhâí, pers. 3 sg. hâhâie, vb.IV (reg.) 1. (despre porumbei) a gugui, a grunguni, a (în)gurlui. 2. (despre oameni) a râde pe-nfundate.
DEX : VOCIFERÁ, vociferez, vb. I. Intranz. A vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat. ♦ (Fam.) A face scandal, a țipa.

Sunteti un intelectual desavarsit ! Actionati ca in DEX !

Nici macar nu s-a inteles ce ati spus, tipand si razand, v-ati distins doar prin … hahaiala .
Nici academicianul nu a inteles ce ati spus, s-a auzit numai hahaiala. Eugen Simion a crezut ca i s-a facut observatie ca ar fi vorbit prea mult si a dorit sa se opreasca, iar doamna Chirvasie, organizatoarea evenimentului nu s-a simtit nici domnia sa bine si l-a rugat pe academician sa continue, ca nu este nimic …

In adevar, in planul IDEILOR, chiar ca NU era NIMIC …

CUM sa fie CEVA de la Nimeni de NIMENI ?
Hahaitorii in Manifestari Culturale sunt …NIMENI !
Le da impresia ca sunt … Manifestanti „POLITICI” !
Pot paria ca scuturati bine la CARTE, nu iese NIMIC !

Academicianul Eugen Simion chiar s-a scuzat ca nu a putut citi pentru ca a fost anuntat tarziu, doar cu o zi inaintea evenimentului si nu a avut timpul necesar nici macar sa rasfoiasca.

Dar, din prezentarile facute cartii lui Cornel Constantin Ciomâzgă – “Se întorc morții acasă”
(pentru ca asa cum am mai spus se vorbise destul despre aceasta carte, prin ziare, TV), academicianul a adus numai elogii cartii, a numit-o carte carcerala, a comparat-o cu scrierile lui Steinhardt.

Iar, daca s-ar fi citit atent ce am scris eu, s-ar fi retinut o alta idee deosebita exprimata de academician in stransa legatura cu Crestinismul si cu cartea lui Cornel Constantin Ciomâzgă , “Se întorc morții acasă” – IUBIREA !

Aici intra si cartea „Se întorc morții acasă” de Cornel Constantin Ciomâzgă pentru ca numai asemenea carti, de la Soljeniţân şi cele de dupa el au schimbat gândirea oamenilor, a noastră, a tuturor, punand deasupra tuturor lucrurilor, IUBIREA !
Ce cuvinte mai frumos exprimate am fi putut dori ?

Dvs. NU ati putut citi cu atentie. Daca ati fi avut aceasta inclinatiune, in mod sigur nu v-ati fi manifestat cu HAHAIALA si cu REPRESIUNEA pe Net, ca ASTA este CE ati comis prin acest comentariu.

Hahaitorii in public pot doar HAHAI !
Nu credeti ca Eugen Simion si-ar merita titulatura de academician ?
Atunci uitati-va pe siteul Academiei www.acad.ro/.../membri.htm si veti gasi multe nume necunoscute deloc si sunt academicieni.
Pe aceia ii apreciati ca academicieni numai pentru ca au devenit academicieni intr-o perioada pe care o apreciati dvs. ?
Aceasta este DEMOCRATIA dvs. ?
Acestea sunt ALTE VREMURI de care amintiti ?
DACA NU ESTI CU NOI, ESTI IMPOTRIVA NOASTRA ?
CAM ASA ZICEAU SI TORTIONARII !
Cred ca ar trebui respecat Eugen Simion si la o varsta venerabila (n.1933), daca nu drept ca un adevarat academician, macar ca profesor universitar, jurnalist in tinerete, pentru atatea lucruri bune pe care le-a facut in domeniul criticii si istoriei literare , de cum l-a aparat pe Eminescu de detractorii de azi si de ieri si pentru toate studiile deosebite despre Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, Eugen Ionescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Emil Cioran, Constantin Noica, Tudor Arghezi, Eugen Lovinescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Perpessicius, Ilarie Voronca, Marin Preda, Geo Dumitrescu, Vasile Nicolescu, Ernst Jünger, Nicolae Velea, Tiberiu Utan, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Alexandru Andriţoiu, Nicolae Baltag si multi foarte multi altii.
Ca sa nu mai vorbim de tiparirea manuscriselor lui Eminescu aparute intre 2004 - 2009, sub îngrijirea academicianului Eugen Simion, dar si re-tiparirea clasicilor Romani in editii de lux.
Sau sunteti din echipa lui Patapievici care il considera pe Eminescu un cadavru din debara ?
„Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care în cultura română de azi doresc să-şi facă un nume bine văzut în afară, Eminescu joacă rolul cadavrului din debara” “Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie sa ne debarasam daca vrem sa intram in Uniunea Europeana” (Horia Roman Patapievici).

Atunci HAHAIALA si MOMENTUL acesteia si vis-a-vis de Eugen Simion se explica foarte clar …

„AU VENIT ALTE VREMURI, DOAMNA CONSTANTINESCU”
La ce vremuri se refera comentatoarea ?

Vremuri cu persoane care nu respecta Valoarea, Familia, Cultura, Bunul Simt, Respectul fata de Romania si Romani, NU sunt in stare nici macar sa asculte civilizat cuvantul unui vorbitor la un „superb eveniment” pentru ca nu-i convine persoana care vorbeste si atunci hahaie si intrerupe brutal, deranjand vizibil de intrega audienta ?

Spuneti : „MAI SCUTITI-NE CU ATITUDINILE ACESTEA POLITRUCE si
CU NAZURILE ATEO-SECURISTOI DE CU PRETINDERI ACADEMICE”?.

DEX.: POLITRÚC, politruci, s. m. Instructor, îndrumător politic în armata sovietică. – Din rus. politruk.
Exact cum va manifestati, dand indrumari unui profesor exceptional, un critic literar deosebit care ne-a vorbit intotdeuana cu cuvinte potrivite pentru toti marii scriitori Romani, care l-a aparat pe Eminescu fata de toti detractorii lui. Tot atitudine de politruc este si aceea de a scrie ca Eugen Simion nu ar merita titulatura de academician.
Care este actiunea mea ca politruc ?
Fie, din viata mea, fie din cele scrise in „Gânduri și impresii după lansarea cărții ”Se întorc morții acasă” ?
Familia mea este urmarita de „ATEII-SECURIST I” de care scrieti, din nou denaturat si jignind.
ATEII-SECURISTI ai acestor vremi (de aceea si intrebarea mea despre tortionarii moderni, din zilele noastre, mult mai periculosi datorita tehnicii avansate) din anul 2002 pentru ca am avut curajul sa INITIEZ impreuna cu sotul meu SALVAREA BIBLIOTECII NATIOANLE A ROMANIEI.
Daca lasam lucrurile asa cum le dorea Guvernul Romaniei in anul 2002, dvs. astazi nu ati mai fi participa lat nici un „superb eveniment” la care sa participati in Iunie 2014 pentru ca nu ar mai fi fost nici un sediu al Bibliotecii Nationale.
Chiar si domnul Ciomazga, lansandu-si carte in alta parte, ne-ar fi spus ca a stat de vorba in 1990, cu Petre, tortionarul pe langa santierul BNaR care a devenit dupa anul 2002 sediul Guvernului … asta daca nu erau sotii Vali si Theodor Constantinescu ca sa salveze o institutie … si …
Care-i multumirea pentru mine ?
Insultele dvs. !

Fara a spune ceva concret, exact ca toti delatorii, aruncati niste cuvinte pentru care meritati sa fiti chemata in justitie

„BUCURATI-VA CA
NU VA CEREM SOCOTEALA PENTRU CE-ATI FOST SI CE-ATI FACUT”.

Scrieti, doamna, desi mi-e greu sa cred ca sunteti o doamna, scrieti ce am facut !

Daca sunteti din Biblioteca Nationala, ne cunoastem bine si siti bine ca nu respect acest gen de persoane care au HAHAIALA in sange pentru orice eveniment asa cum au speriat-o odata pe Doina Uricariu – acum director ICR – New York.
La vremea respectiva am relatat scena rusinaosa de la BNaR.

Acestea sunt persoane care au venit in BNaR cu asa-zisa conducere la Biblioteca Nationala a graficianului Erceanu, mentinute si acceptate tocmai pentru ca nu iubeau Biblioteca.
Actionau precum o „JUNTA MILITARA !”, mandre ca au fost numite astfel …
Nu se poate spune ca o iubea Biblioteca atata timp cat deviza lor era „DAM DIN COATE CA E LIBERTATE”, cuvinte repetate ostentativ si mentinute de unele dintre aceste persoane care desi au functii de raspundere nu au spus vreodata vreun cuvant despre publicatiile Bibliotecii care zac – MILIOANE de PUBLICATII ! – fara acte financiar contabile, putrezind inca si astazi, iar dupa focul din 2009 au mai si disparut cateva mii/milioane ?! de publicatii, dar nestiindu-se numarul, nici controlul nu conteaza.
Sau inca un exemplu :
Fondul Documenta Romaniae , un fond de importanta mare pentru Biblioteca Nationala, dar si pentru Romania pentru ca reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate. Orice bibliotecă naţională nu ar şti cum să-si ocrotească mai bine un asemenea fond de publicatii, cum să-l scoată mai bine în evidenţă. La noi stă în stivă, neprelucrat. Nici nu cred ca acest fond dinainte de 1990 mai există!

Nu se spun toate acestea si altele la fel de importante pentru BNaR, tot dintr-o falsa iubire de institutie ?
Sau pentru a-si pastra locul caldut …

Cred, totusi ca aceasta comentatoare nu este din BNaR, doar s-a interesat numai la aceste 5-6 persoane descrise de mine mai sus ! Pentru ca nu sunt mai multe.

NUMARUL DE CO-LABORATORI PE STIL NOU … SE PARE CA ESTE MAI MARE DECAT INAINTE …

Daca fiecare om spune ce nu merge bine in institutia lui aratand cu exemple concrete ce este rau si venind si cu lucruri practice care se pot aplica aducand la cunostinat colegilor, directorilor institutiei, fiind vorba de o institutie de importanta nationala este si ca o obligatie si dovada de dragoste de tara sa anunti si Ministerul Culturii si Guvernul Romaniei, iar dvs. numiti aceste actiuni ale mele – „RAPOARTE” – asta va defineste ceea ce sunteti, UN NIMENI !

TOT CE AM SCRIS AM SCRIS LA VEDERE, PUBLIC IN ZECI DE LOCURI !
Sau cunoasteti exact FORMATUL unor rapoarte pe care le-ati facut in viata dvs.
Rapoarte semnate cu un nick, desigur. Adica NUME de SURSA …

Vali Constantinescu

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#11 Vali Constantinescu » 03-03-2015 10:09

PRIGOANA de dupa anul 2002 impotriva unei familii de intelectuali Romani pentru ca a dorit ca Romania sa aiba Biblioteca Nationala – I

Mă numesc Vali Constantinescu, locuiesc in Bucuresti, sunt absolventa a Facultatii de Limba si Literatura Franceza din cadrul Universitatii Bucuresti, in prezent pensionara. Sunt mama a 4 copii – 3 băieţi şi o fată.

Voi descrie in randurile care urmeaza aspecte din viata mea distrusa pentru o fapta obsteasca, patriotica si anume INITIEREA salvarii de la desfiintare a Bibliotecii Nationale a Romaniei.
Randurile mele sa fie si raspunsuri pentru toate acuzele aruncate pe Internet, cu multa rautate programata „tehnic”, de catre unii comentatori, care ori nu stiu ce scriu, ori sunt orbiti de ura pentru propriile atitudini suburbane manifestate fara jena la un eveniment cultural deosebit, ori este vorba de prepusii CUIVA.

Sa fii un om moral total si sa fii prigonit este cumplit.
Sa fii prigonit si sa fii batjocorit in on-line de persoane care nu te cunosc deloc si sub un nume fals sa-ti aduca insulte care frizeaza patologicul este si mai cumplit.

Toate acestea intamplandus-se dupa 1989.
Chiar si pe acest site:
fericiticeiprigoniti.net/.../. ..

Multitudinea acestui gen de comportamente incurajate „discret” pun o anume marca a acestei perioade de 25 de ani …

Am lucrat in Biblioteca Naţională a României timp de 42 de ani , aici „am crescut”, m-am format ca bibliotecar, lucrând în Bibliotecă, am absolvit in anul 1974 Facultatea de Limba şi Literatura Franceză din cadrul Universităţii Bucureşti.
M-am dedicat muncii de bibliotecar, facand totul cu dăruire, cu pasiune. Nu am regretat niciodată, deşi vroiam să ajung profesoară de limba franceză. Am mai spus-o si o spun mereu fiindca acesta este adevarul.

Am spus de zeci de ori, am scris de ani buni ca BIBLIOTECA, in general si Biblioteca Nationala in special, mai ales in perioada aceasta de debusolare totala a noastra, a Romanilor si in special a tinerilor, ca trebuie sa fie un factor iradiant de educatie pentru toti cetatenii ei si de cultura pentru cei mai avizati, educati, intregi si idealisti de bine, intru pastrarea de identitate nationala. Toate necazurile asupra poporului roman de ani buni, dar, mai ales, cele din ultimii 25 de ani, au fost amplificate enorm de carente grave de cultura la toate categoriile de elite, mai ales la elitele decizional-poli tice, pentru ca acestea conteaza, din pacate, cel mai mult …

Fac parte dintr-o familie cu 4 frati, suntem doua fete si doi baieti.

Tatal meu, s-a angajat la Stat abia in anul 1958, la 14 ani dupa anul 1944, numai atunci cand A FOST AMENINTAT ca daca nu se angajeaza si ramane particular, CEI 4 COPII NU VOR PUTEA FACE NICI LICEUL, iar la facultate sa nici nu spere vreodata. Mama, o femeie blanda si cu mare Credinta in Dumnezeu, nu a lucrat niciodata. Ne-a crescut in morala crestina, cu dorinta nestramutata ca si copiii ei sa invete carte, sa devina profesori si macar, unul sa fie medic. Nici unul dintre noi nu a devenit medic, dar Dumnezeu i-a dat un nepot medic.

Parintii mei aveau niste nume de frumoase pentru niste tarani, Natalia si Filip, apreciati si respectati in satul lor pentru cinste, cumsecadenie, erau ca niste intelepti ai satului natal, tineri sau batrani veneau la ei pentru sfaturi, indrumari, mama avea incredere totala in Biserica si Scoala.

La randul meu, mi-am crescut cei 4 copii, o fata si trei baieti, asa cum am fost invatata de parintii mei, in morala crestina, cu dragoste de tara, spunand numai Adevarul. Le-am insuflat copiilor mei ideea ca Minciuna, sigur are picioare scurte !

I-am crescut spunandu-le mereu ca trebuie sa fie demni, iar demnitatea nu se mentine cu minciuna. Adevarul, oricat de crud ar fi, trebuie spus. ADEVARUL sta „scris” pe frontispiciul casei mele. Ne-am crescut copiii singuri, numai eu impreuna cu sotul meu, fara nici un ajutor din partea nimanui.

Ce patru copii ne-au ascultat si atunci cand le-am spus ca noi, parintii lor, Vali si Theo nu avem sa le dam averi, proprietati sau case, masini sau bijuterii, etc., singura noastra avere pe care le-o dam este CARTEA, au realizat in ce lume traim si ne-au ascultat.

Au invatat bine, toti patru au fost premianti dintr-a-ntaia pana in ultimul an de facultate. Toti sunt licentiati fara a vea o singura ora de meditatii intr-o tara in care meditatiile erau o o cutuma pentru orice elev, fie el premiant indopat (cei autentici nu au nevoie deloc de meditatii) sau unul cu note mai mici.

Toata Biblioteca Nationala imi cunoaste familia, sunt cunoscuti copiii mei care din scoala primara stiau sa-si caute cartile dorite in Catalogul BNaR, cautand pe domenii, pe index de notiuni, in toate modurile posibile de cautare, mai abitir chiar decat unii „bibliotecari”.
Pentru toti colegii mei bibliotecari din BNaR, tineri sau mai in varsta, familia Constantinescu a fost un model.

Sa nu fi aflat toate acestea comentatorii care „le stie” pe toate ?
Sotul meu, Theodor Constantinescu inginer ca pregatire, a realizat ca tara piere cu inginerii facuti pe banda. El a vrut sa plece din tara, sa se realizeze ca inginer in Germania. A fost parat de binevoitori, la ATEII-SECURISTI pe care ii cunoaste atat de bine comentatoarea si i s-a deschis dosar de urmarire din anul 1972 pana in anul 1987.

Avem acasa pe CD si in xerox DOSARUL LUI THEODOR CONSTANTINESCU, DE URMARIT DE SECURITATE.
Dosar UNIC, pentru ca numai GINITORII, dvs. si alti asemenea comentatori, stiti bine, ca aveau DOUA …

Daca acest site va dori, vom reda pagini din acest dosar. Un specialist, fost sef mare in Securitate, vazand acest dosar a exclamat : „UN DESTIN DISTRUS !”.

Persoana a realizat suferintele indurate de sotul meu prin blocarea tututor cailor de realizare profesionala, statul cheltuind aiurea bani pentru urmaritorii securisti, dar blocand VIATA lui Theodor Constantinescu, – ca si alti Romani, a fost urmarit pe nedrept – chiar si dupa casatorie din anul 1974, inchizandu-i-se toate caile normale pentru o evolutie conforma cu pregatirea lui.

Totul cu ajutorul Ginitorilor care se pun in Pielea MORALA a Mielului …
Nici o aluzie …

Era plin blocul in care locuiam de SURSE, cu ACELASI tipar mental asa de transparent, care turbau de furie si neputinta ca aveam bani, facuti numai prin munca sotului meu de liber profesionist, copii, familie, viata frumos traita, nu prin carciumi, chefuri …
Ne-au turnat ca avem copii multi, deci eram „sectanti” … Nu eram !
Asa ca ne-am zis ca daca sunt pe lumea ASTA STRAMBATA de prea multi Sefi de Surse si SURSE … prea multe Rateuri Umanoide, era nevoie ca lumea sa fie, re-echilibrata …

Sotul meu (de dupa iunie 2002), din cauza blocajelor puse in tot ce intreprinde, nici macar meditatii de fizica si matematica ce a facut toata viata nu poate sa faca, este impiedicat cu bestialitate. Prin meditatiile date de el, sute de copii au fost invatati sa gandeasca, i-a facut sa nu le mai fie frica de matematica si au reusit cu brio in diverse facultati multumindu-i si acum domnului Constantinescu !

Tot personalul din Biblioteca Nationala si mai sigur, toate colegele din departamentul Catalogare-Clas ificare cunosc aceste lucruri.
Tineretea noastra, copiii minunati pe care-i avem, ne-au facut sa trecem cu usurinta peste toate blocajele intampinate, atat eu, in evolutia mea in Biblioteca Nationala, cat si a sotul meu, liber profesionist, toata viata.

Desi ca liber profesionist sotul meu a castigat bani si a putut sa ne intretina – 6 persoane dintre care 4 copii, nascuti intr-o perioada foarte grea a Romaniei, intre 1981-1988, viata a fost foarte dura si muncea de dimineata pana seara.

Sotii Constantinescu au avut initiativa anularii HG 578/2002. Se poate spune, fara a se gresi, chiar este foarte corect spus ca actualul sediu din Bdul. Unirii nr. 22 i se datoreaza lui Vali Constantinescu si a sotului ei.

Daca nu avea loc actiunea din vara anului 2002, actiune initiata de Vali si Theodor Constantinescu, cartile deja depozitate la acea vreme in actualul sediu, la nivelul 7, ar fi luat drumul spre Popesti – Leordeni, iar sediul BNaR, din str. Ion Ghica s-ar fi retrocedat Bursei (cum s-a si intamplat, in anul 2011).

Publicatiile Bibliotecii ar fi zacut si astazi in depozite imprastiate, prin toata tara, numarul acestor depozite s-ar fi inmultit, iar BIBLIOTECARII sigur ar fi fost si ei imprastiati pe la diverse biblioteci sau ar fi fost dati afara si NICIODATA, dar NICIODATA, nu ar mai fi fost o BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI.

IN 2002, NOI, SOTII VALI CONSTANTINESCU – EU FIIND BIBLIOTECAR IN BIBLIOECA NATIONALA A ROMANIEI, AM INITIAT, IN MIJLOCUL FRICII SI LIPSEI DE SIMTIRE NATIONALA GENERALIZATE, SALVAREA DE LA DESFIINTARE A BIBLIOTECII NATIONALE A ROMANIEI.

Sotul meu a sesizat ziarul Adevarul, printr-un redactor, care l-a anuntat pe Dumitru Tinu, director – Adevarul in anul 2002.
Am mobilizat, pe linie de Asociatie de Bibliotecari si bibliotecarii au iesit in strada.
Toate bibliotecile din tara au fost anuntate de Vali Constantinescu si ne-au sprijinit prin articole in ziarele locale si alte manifestari benefice.

Sunt corecta si am spus intotdeauna ca „AM INITIAT” pentru ca sunt convinsa ca daca NU ar fi fost atunci SI FORTE NATIONALE, inca puternice, NU am fi facut NIMIC.
Dar, la fel de evident si corect trebuie spus ca
FARA NOI DOI, VALI SI THEODOR CONSTANTINESCU,
SE REUSEA DESFIINTAREA Bibliotecii Nationale a Romaniei !
Definitiv !

De atunci, toata viata noastra este un calvar.
Blocaj TOTAL.
Filaj in prostie.
Internet, telefoane, contacte personale, chiar si la nivel de vanzatori din cartier, toate monitorizate cinic si chiar la vedere, sfidator.
Hartuiala juridica nerusinata.
Cu imensa bestialitate este chinuita familia mea de 12 ani pentru chestiunea BNaR.
Denigrari, calomnieri pe Internet, TOATE avand aceeasi AMPRENTA SECURISTICA pe STIL NOU, mult mai ordinara chiar si decat Stilul VECHI, de inainte de 1964, aceeasi amprenta care musteste copios, abundent, in valuri din postari de comentatori care se dau crestini si a toate stiutori.

PE ACESTIA II NUMESC EU TORTIONARII MODERNI, existenti inca in Societatea Romaneasca si dupa 1990, ba chiar si mai multi decat ianinte de 1989 … CINE sunt ASTIA ?

Niste Umanoizi ca FORMA exterioara si FIARE in interior, care abia asteapta Unda VERDE a unei NOI Dictaturi, indiferent de care forma, NU conteaza pentru acestia Ideologia, ci doar un motiv „legitim” de revarsare a indracirii patologice interioare.

O femeie normala in TOATE cele nu se manifesta astfel.
Daca e vorba de femeie.
Daca este un barbat si a luat nume de femeie … No comment !

Am ajuns la concluzia ca si actele de patriotism, la noi, in Romania, trebuie sa le faca numai unii, alesii din Lumea lui „NOI”. Adica, pentru ceea ce am facut noi, sotii Constantinescu am fi meritat FELICITARI.
Macar atat !

Dar, noi nu doream nimic decat realizarea unei Biblioteci Nationale asa cum ii trebuie oricarei tari, dar, mai ales Romaniei.
Ori, noi suntem „pusi la zid” pentru aceasta !
Kafkian, ubuesque !

Ca si unii comentatori care arunca cuvinte veninoase, fara o verificare. Ca un sarpe care improsca venin !
Observam ca o intreaga tara se mandreste cu noul sediu al BNaR, dar, nimeni nu aminteste ca daca NU ERAU Vali si Theodor Constantinescu acest sediu NU ar fi existat !

A fost si „Recursul la Metodă Final” pe trecerea de pietoni, Joi, 18 Noiembrie 2010, orele 14:32, din fericire Dumnezeu ne-a apărat şi nu a fost pe voia Duşmanilor Satanizaţi.
Dovadă ca avem dreptate in tot ce spunem este si faptul ca nici astazi la peste 4 ani ani de zile de la accident nu avem un răspuns din partea Parchetului General la Plangerea Penala referitoare la aceasta întâmplare nefericită pe care am trait-o si nu ni s-a dat nici până astăzi numele celui care era la volan desi am cerut numele acestuia.
Nici nu cred ca exista acel sofer la Taxi – Cobalcescu, chiar era un killer. Asa sunt respectate Democratia si Drepturile Omului. Avem multe materiale doveditoare legate de acest accident din 18 Noiembrie 2010, dorit de unii pentru familia Constantinescu. Material a fost dat si pe Biblos in perioada 11 Ianuarie – 15 Inuarie 2011 … Exista acolo TOT materialul.

O FAMILIE DE BUNI SI PATRIOTI ROMANI ESTE SUPUSA
DE peste 12 ANI DE ZILE,
LA UN NEMERITAT BLOCAJ TOTAL,
ANI DE MARI SUFERINTE … LA INDICATII OCULTE ,
Am fost si suntem pedepsiti pentru ca am zadarnicit planurile unora care aveau in plan sa NU construiasca Biblioteca Nationala a Romaniei.
Iar, faptul ca publicatiile, practic, NU exista nici astazi in noul sediu, deja este o alta grava problema legata de BNaR.

Vali Constantinescu

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#12 Vali Constantinescu » 03-03-2015 10:14

PRIGOANA de dupa anul 2002 impotriva unei familii de intelectuali Romani pentru ca a dorit ca Romania sa aiba Biblioteca Nationala – II

Milioane de publicatii fara acte fianciar-contab ile, putrezite si distruse !
Va inchipuiti o situatie asemanatoare in Franta, Germania, Anglia, Rusia, etc., dar si in oricare tara din Europa de Est ? Nicidecum.

Totul este descris in cele cateva materiale aparute in presa on-line, despre Biblioteca Nationala a Romaniei si viata familiei Constantinescu

9am.ro/.../...

www.cotidianul.ro/.../

www.cotidianul.ro/.../

SCRIU ATEII SECURISTI ASA CEVA ?

Cititi ce frumos au intitulat vecinii nostri materialul meu, preluat : Strigatul de jale si disperare al unei bibliotecare timp de 42 de ani la Biblioteca Nationala a Romaniei (Samsung)
ziaristionline.ro/.../...

www.cotidianul.ro/.../ (1)
www.cotidianul.ro/.../ (2)

ziarulnatiunea.ro/.../... : Comentariul lui Vali Constantinescu – relativ la episodul din Iunie 2002)

Noiembrie 2014 : www.cotidianul.ro/.../

Si multe, multe alte interventii despre Biblioteca Nationala pentru a-i „trezi” pe cei care raspund de Prima Biblioteca a tarii, sa vada Realitatea si sa se ocupe de ea !

De asemenea :
moaradehartie.ro/.../...
SI
Materiale publicate in reviste de religie :
theologhia.wordpress.com/.../. ..

crestinortodox.ro/.../... - Comentariu Vali Constantinescu Postat la 2013-02-13 17:21

Am fost intre anii 1968-1984 un bibliotecar foarte constiincios, in BNaR. Am indeplinit si diverse activitati culturale, sociale sau pe linie profesionala din cadrul Sindicatului BCS. Am indeplinit diverse functii pe linie de Asociatie a Bibliotecarilor din BNaR, Secretar si Vicepresedinte, timp de 4 ani de zile.

In Sindicat – BNaR am facut parte din comisiile de Cultura sau Sociala, NICIODATA in comisiile de PROPAGANDA.

Intotdeauna am fost ALEASA de colegii bibliotecari, niciodata NU am fost NUMITA de Conducere, sau de Partid … asa cum se obisnuia in Romania, in toate sectoarele, inclusiv in Biblioteca Nationala.

Faceam parte din rezerva de cadre a BNaR numai pe criterii PROFESIONALE. Am fost numai pioniera si utecista.

In anul 1977, la 27 de ani am depus Cerere de retragere din UTC. Presedintele UTC, din BNaR, fiica unui membru din CC al PCR si Vicepresedintel e – UTC m-au criticat strasnic. Vicele UTC din anul 1977 si in continuare a ajuns dupa 1990 un aprig critic al regimului comunist.

Nu le-am spus niciodata nimic acestora care ma criticaserea sever pentru iesirea mea din UTC, la cerere, atunci in anul 1977. Aceasta si pentru ca in BNaR sub conducerea singurului Director adevarat al unei Bibliotecai Nationale, Angela Popescu-Bradice ni, viata din punct de vedere politic, era destul de relaxata. Intotdeauna am fost recunoscuta ca o persoană conştiincioasă, disciplinată, cu putere de muncă, tenace, dorinţă de desăvârşire a unei activităţi, îmbunătăţiri la locul de muncă, tendinţă spre lucrul bine făcut (perfecţionism) , inventivă în activitatea de zi cu zi, realizarea de proiecte. M-am implicat in toate activitatile profesionale ale Bibliotecii.

Despre Vali Constantinescu, spunea fosta sefa din BNaR : „PERSOANA CARE SI-A FACUT MESERIA CU PASIUNE, FOARTE SUFLETISTĂ, SINGURUL BIBLIOTECAR din BIBLIOTECA NATIONALA CARE A LUPTAT PENTRU INTERESELE BIBLIOTECII NAŢIONALE, NEGLIJÂNDU-ŞI PROPRIUL INTERES”. (Maria Stăncescu, fost şef serviciu Clasificare / Indexare în Biblioteca Naţională, în prezent pensionar, )

Am scris diverse articole în reviste de specialitate : revista Bibliotecii Naţionale, revista Bibliopolis sau in revista Asociaţiei bibliotecarilor din învăţământ (ABIR), am facut multe informări culturale, despre Învăţământ, Biserică, Istorie, pe lista de discuţii profesionale a Bibliotecii Naţionale – ABBNR şi pe lista de discuţii profesionale, BIBLOS, precum si pe site-ul de Biblioteci, ProLibro.

Articole despre diverse manifestări culturale sau manifestări legate de „Zilele Bibliotecii Naţionale”, sau „Zilele Bibliotecii Universitare”, articole despre diverse biblioteci ale lumii, etc. Apariţia unor articole pe tema Bibliotecii Naţionale a României în cotidiene : ”Adevărul”, ” Cotidianul”, ”Ziua”.

Deşi pensionată, in anul 2011, am făcut posibilă APARIŢIA „INDEX-ULUI CLASIFICĂRII ZECIMALE UNIVERSALE”, instrument necesar şi aşteptat de peste 10 ani de toate bibliotecile publice din România.
Am scris LUCRARI DE SPECIALITATE, am facut diverse proiecte legate de profesie, in folosul servicului in care am lucrat, Clasificare/Ind exare, dar si al Bibliotecii Nationale.

PENTRU PRIMA OARA IN BIBLIOTECA NATIONALA S-A REALIZAT PROIECT DE RECONVERSIE. Adica, trecerea in on-line a cărţilor Bibliotecii Naţionale din forma clasică (fişe tradiţionale) in on-line. Proiectul realizat, foarte simplu dar eficient, cu mijloace minime de lucru, pus în practică, s-a dovedit eficient. S-au lucrat, astfel, circa 2000 titluri. S-A INTRERUPT DE CEI CARE SUNT IN CONTRA BIBLIOTECII NATIONALE, nici nu s-a continuat pana astazi, nici nu a fost inlocuit proiectul meu cu un altul, iar … cartile BNaR nu sunt in on-line …

Am creat si am redactat o revista, „Bibliopolis”, a Asociaţiei Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României. Ulterior, am contribuit si la apariţia in on-line a revistei : http://.
De la început am prevăzut rubrici clare pe teme de biblioteconomie sau culturale. Am dat o formă clară revistei, de la motto, teme, rubrici fixe, rubrici care se schimbau de la număr la număr. Revista care „a murit” dupa iesirea mea la pensie.

Cunosc foarte bine limba franceză, am patru romane traduse din limba franceză.
Editura Corint : „Înalte şi blonde” – traducerea din limba franceză a romanului „Les Grandes Blondes” de Jean Echenoz.
Editura Univers : ”Tânăra din Bai Sao” – traducerea din limba franceză a romanului vietnamez scris de Bui Duc Ai.
Editura Corint : „J’étais derrière toi” (În umbra ta / Eram in spatele tau), traducerea din limba franceza a romanului de Nicolas Fargues
Editura Universal Dalsi : ”La fille du samouraï” (Fiica samuraiului), traducerea din limba franceză a romanului de Dominique Sylvain

Si după pensionarea mea, încă mă interesez de munca de bibliotecă, încă mai scriu pe teme de bibliotecă, mă interesează tot ce este legat de bibliotecile din România, de Biblioteca Nationala in mod special si spun mereu spre trezirea concetatenilor mei ca Romnaia NU are la Biblioteca Nationala functionala.

Adaug ca numai Vali Constantinescu (dintre bibliotecari) a scris, a spus peste tot ca este o rusine ca Biblioteca Nationala a Romaniei nu are trecut pe frontispiciu NUMELE Primei Biblioteci a tarii.

Abia dupa vreo doi ani, PE JOS, ASA, PE TROTUARUL din fata BNaR – vis-a-vis de Tribunalul Bucuresti a aparut numele Bibliotecii si mult mai tarziu firma luminoasa SAMSUNG de pe frontispiciul cladirii Bibliotecii a fost inlocuita cu un „cearceaf” alb pe care scrie : BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

Vali Constantinescu, singurul bibliotecar din BNaR a scris pe Listele Bibliotecarilor ABBNR, BIBLOS, pe forumurile on-line care vorbeau despre noua constructie a BNaR ca nu se potriveste denumirea de MALL CULTURAL pentru Biblioteca Nationala a Romaniei. Am desfiintat, efectiv, aceasta sintagma de MALL .
Banii au fost dati numai pentru constructia BNaR. NU pentru un Mall, fie el si Cultural, nici macar Centru Cultural nu trebuie sa se spuna. Cladirea trebuie sa apartina NUMAI Bibliotcii Nationale. De ce aceasta cladire adaposteste Ministerul Culturii, OSIM (?!), sau /si alte institutii … Credeti ca este prea mult spatiu destinat cartilor ?
Categoric, NU exista spatiu excedentar. Bibliotecarii stiu ca spatiul destinat cartilor este deja mic.
Un exemplu, dar multe alte materiale si prin alte ziare on-line : sroscas.ro/.../...

VALI CONSTANTINESCU A PROPUS CA STATIA RATB DIN DREPTUL BIBLIOTECII NATIONALE A ROMANIEI SA POARTE NUMELE INSTITUTIEI BIBLIOTECA NATIONALA.
RATB si Primaria Capitalei au dat curs propunerii lui Vali Constantinescu si avem in Bucuresti statia RATB Biblioteca Nationala a Romaniei.

In mare secret, mi-au telefonat cateva dintre colegele mele din BNaR ca sa ma felicite, iar bucurestenii spun ca a fost o foarte buna idee ca statia RATB din fata Bibliotecii Nationale sa-i poarte numele.
Asa am reusit mai intai sa amintesc tuturor ca acolo, in Bdul Unirii 22 – Bucuresti este Biblioteca Nationala prin fixarea statiei RATB – BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI.

Cat de frumos suna de cate ori se anunta in masinile RATB ca urmeaza statia : BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI.
S-a fixat in constiinta Romanilor !
Toti bucurestenii stiu ca acolo este BIBLIOTECA NATIONALA A
ROMANIEI.
Detin raspunsul RATB de multumire pentru sugestia mea si punerea in practica … noul nume al statiei RATB.

VALI CONSTANTINESCU A ATENTIONAT IN DECEMBRIE 2012 CA O INSTITUTIE DE IMPORTANTA NATIONALA, BIBLIOTECA NATIONALA A ROMANIEI NU ARE STEAGUL TARII PE CLADIRE.
Astfel, a aparut si steagul tarii alaturi de steagul UE la cele doua intrari ale Bibliotecii, dar dupa un an de zile dupa ce BNaR s-a mutat in sediul ce-i era destinat !

Ar mai fi multe de spus, va asigur.

Inchei mica prezentare a familiei mele cu cateva cuvinte ale sotului meu, THEODOR CONSTANTINESCU care s-a implicat in CHESTIUNEA SABOTARII PERMANENTE A BIBLIOTECII NATIONALE A ROMANILOR, Catedrala CARTII Romanilor, dand deseori urmatoarea explicatie pe care v-o redau si dvs. :

„Citind de placere pura si gratuita TOT, liber, despre TOATE in 51 de ani, de la 18 ani de cand sunt cititor in BNaR, din anul 1963, am inteles DE CE Romanii si Romania o duc RAU …
Desi, nici Poporul NU este inca, in totalitate, Bobor.
Desi, SE fac Eforturi Grele, in aceasta directie, din 1859 si pana acum, sub TOATE Regimurile „Politice” scurse de altii, ca niste LATURI, peste_ Romani.
INCA mai avem Resurse Naturale.

Ori, eu, Cititor LIBER am inteles ca, dupa 1900 de Ani de invazii permanente de HOTI Straini peste Romani, care de care mai HOT si mai RAU, Lifte, adica,
singura ARMA de Salvare Nationala si Supravietuire a Romanilor este sa
NU NE MAI PERMITEM SA FIM PROSTI,
Im_PROST_iti sau, mai rau, condusi de Narozi …
Sa ii lasam pe ALTII, mai mari in Numar de Locuitori, Resurse, Teritorii, sa fie Narozi …
Au de unde pierde.
Oricate Narozenii fac, si fac destule, NU vor pieri …

Noi, Romanii, NU mai avem de unde …

Am pierdut mult prea multe in 1900 de ani de Invazii de Lifte.
Deci, orice ATAC la Cultura si Educatie ne apropie de Pieirea ca Natiune, Etnie, Stat.

UNII Sefi peste NOI, Romanii, NU par, NU vor, NU ii duce Mintea MICA – de aceea au fost alesi de Cei_Interesati – sa inteleaga importanta Culturii si Educatiei, in general si a Bibliotecii NATIONALE in special.
ALTII, Ailaltii, Liftele (Strainii RAI cu Romanii ) inteleg prea bine.

Dovada ca o saboteaza din … 1836, fiind Romania SINGURA tara care NU are practic, o Biblioteca NATIONALA functionala.

Noi, sotii Constantinescu am salvat-o in iunie 2002.
Dar, desi s-a mutat in Sediul NOU, care ar fi fost GATA in 1990, daca nu venea Revolutia peste Noi, Romanii, dupa aproape 60 de ani de la infiintarea de catre … Comunisti, in anul 1955,

BIBLIOTECA NATIONALA ESTE CA O INSECTA DE LA MUZEUL ANTIPA.
FRUMOASA PE DINAFARA, DAR GOALA PE DINAUNTRU, ADICA NON-FUNCTIONALA … …

IATA DECI CU CE SOI „DUJMANI” NE CONFRUNTAM, NOI, SOTII CONSTANTINESCU IN LIPSA DE SIMTIRE SI FRICA GENERALA”.

Vali Constantinescu

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#13 Ina » 06-03-2015 11:40

Stimată doamnă Vali Constantinescu,

Cu plecăciune vă scriu aceste rânduri şi tot astfel vă cer iertare,
regretând profund pentru că v-am rănit şi v-am mâhnit prin acele câteva rânduri şi intervenţii de mai sus.

Au fost, fără îndoială, nişte nechibzuite răutăţi pe marginea evenimentului lansării cărţii domnului Ciomazga, fără să cunosc nimic despre dumneavoastră.

Sunt profund impresionată de tot ce-am aflat, de tot ce-aţi făcut şi aţi trăit. Nu meritaţi nici unul dintre acele cuvinte. Vă rog să nu le socotiţi şi să-mi primiţi iertarea şi regretul.

Sunt profesor de matematică dar iubesc literatura şi lumea cărţilor cel puţin la fel ca şi universul cifrelor, iar ceea ce aţi făcut dumneavoastră şi soţul dumneavoastră pentru Biblioteca Naţională este, fără exces de constatare, un act de eroism. Nu vă va lăsa Dumnezeu nerăsplătiţi până întru sfârşit.

Voi fi bucuroasă dacă într-o zi se va întâmpla să vă cunosc şi, privindu-vă în ochi, să-mi cer încă odată iertare şi să vă felicit pentru tot ce-aţi făcut folositor şi bun pentru ceea ce mai înseamnă încă zestrea culturală a acestui neam.

Să vă dea Dumnezeu sănătate şi bucurii!

Ina

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#14 Dan » 06-03-2015 12:23

Doamnă Ina, mesajul acesta al dumneavoastră nu doar că mă surprinde dar constituie și o lecție pentru mine. Și vă mulțumesc mult că mi-ați oferit această pildă de a te smeri când ești aspru mustrat. Numai un om care are exercițiul smereniei/iertă rii poate avea dispoziția de a se smeri când firea căzută tinde să se îndreptățească. Vă spun sincer că mă așteptam să fiu nevoit să moderez un val și mai amplu de critici și de aceea sunt așa surprins de topirea acestui conflict.

Chiar acum două trei zile i-am transmis un mail doamnei Constantinescu în care am ținut să precizez că deși argumentarea dânsei a fost corectă, a fost totodată și foarte acidă vis-a-vis de dumneavoastră și în acest sens am făcut apel la îngăduință pentru că unii oameni pot greși și din dezinformare (sau neinformare).
Ca drept exemplu al unei astfel de situații am citat un episod din memorialistica de detenție (feminină), când pătimitoarea creștină Aspazia Oțel Petrescu a fost supusă unui val de critici și amenințări din rândul celorlalte deținute, val care a fost inițiat și instrumentat de cadrele Securității (prin informatoare) pentru compromiterea directoarei penitenciarului (care deși comunistă, avea totuși admirație față de corectitudinea legionarelor) iar doamna Aspazia (trăiește încă) s-a văzut în ipostaza de victimă colaterală.
Așadar, redau fragmentul:

”Reacţiile au început să apară. Un val de ură s-a năpustit asupra mea. Eram acuzată, de către un anumit segment, de colaborare cu teroarea comunistă, mi se promiteau judecăţi aspre şi spânzurătoarea când „vor veni americanii". Eram, trebuie să mărturisesc, uluită de o schimbare atât de radicală, dar nu mă plângeam pentru că toată lumea pe care o stimam era lămurită şi ştia că acuzaţiile cu adevărat grave sunt de cu totul altă natură şi că pot plăti foarte scump vinovăţii inventate de puterea pe care eram, cu adevărat, foarte departe de a o sluji.
Printre titoiste, de exemplu, era o bătrână cu care mă împăcasem foarte bine. Învăţasem, din simpatie pentru lupta lor - care părea fermă şi aproape de voinţa poporului -câteva cântece cu cuvinte sârbeşti, pe care le cântam cu plăcere pentru că erau frumoase. Am auzit-o spunând după schimbările făcute că va răsuci cuţitul în mine. Credea că eu sunt vinovată că a fost despărţită de titoistele ei. O învăţătoare bucovineancă, care s-a sinucis mai târziu prin spânzurare la Miercurea Ciuc, spunea cu dispreţ: „Urăsc şi faptul că este o bucovineancă de-a mea. Slujeşte comunismul!"
Era năucitor să le auzi. Nu eram tristă pentru că mi-am dat seama că opinia acestui segment era subtil dirijată de informatoare, sosite în număr tot mai mare cu noile loturi. Dar eram foarte neliniştită pentru că prevedeam anchete grele şi nu aş fi vrut pentru nimic în lume ca Diri sau Marieta să fie lovite de ai lor, folosindu-mă pe mine ca instrument”

Acum desigur, păstrând proporțiile, în cazul acestei nefericite neînțelegeri avem de-a face cu o combinație între neinformare și acțiune pripită (poate ca efect de domino) însă dau slavă lui Dumnezeu că am ajuns la creștineasca împăcare ceea ce face ca pilda martirilor și mărturisitorilo r în numele cărora ne întâlnim aici, să fie lucrătoare!

Domnul să vă dea pace în suflet doamna profesoară! dar pentru că am intrat în luna lui martie vă urez și o primăvară frumoasă, cu sănătate și bucurie în familie, și mai ales să înfloriți duhovnicește!

Dan

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#15 Ina » 07-03-2015 12:19

Multumesc, domnule Dan.

Fie spre slava si spre lauda Domnului toate.
Sa stiti ca am trecut in final peste tot limbajul caustic si peste atitudinea de-a dreptul uricioasa pe alocuri a doamnei Constantinescu nu pentru ca nu ar fi meritat amendate, ci pentru ca am inteles ce era de inteles si pentru ca Dumnezeu mi-a pus in fata circumstanta.

Oricum problema de fond ramane.
Va asigur ca nu am vanitati intelectuale, ma straduiesc sa nu fiu, insa, nici victima ignorantei si, recunosc, sunt alergica la mimetismul cultural. Ca participanta la acea lansare, fiindu-mi cunoscut autorul dupa prima sa carte publicata, cu vreo zece ani in urma, mi s-a parut profund dezagreabil sa vina "ditai academicianul" si sa spuna, ".. desi am primit cartea acum trei, patru saptamani, marturisesc ca nu am citit-o..." , vorbind totusi in continuare despre cartea necitita, facandu-i laudatio si comparand opera si autorul in mod fantasmagoric cu una si alta dintre marile opere, cu unul sau altul dintre marii scriitori.

Problema de fond ramane, zic, pentru ca nu s-a inteles ce carte s-a lansat atunci (am aflat acum doua sptamani ca a fost propusa pentru un premiu al Academiei Germane. In felul acesta, asa cum s-a intamplat mai tot timpul, vom deveni si noi interesati probabil, dupa ce ne vor arata altii valorile pe care le avem.). Nu s-a inteles, asadar, despre ce scriere si despre ce autor era si este vorba dar s-a vorbit despre eveniment. Poate ca nu e comic decat pentru mine.

Mi-as dori sa am sanasa sa-l intalnesc pe domnul Cornel Constantin Ciomazga si sa-i relatez acest episod de pe situl dumneavoastra, spunandu-i ca opera domniei sale foloseste chiar si necitita. Desi, asa cum spunea academicianul Balaceanu Stolnici, "cu adevarat castigati sunt cei care au intins mana spre darul acesta mare pe care scriitorul C.C. Ciomazga l-a facut neamului sau, intr-un moment de grea incercare."

Tuturor va doresc sa va faca Dumnezeu parte de cartile cele mari si necesare, de belsugul intelepciunii si de bucurii.
Sa ma iertati daca voi fi dat de lucru.

Ina

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii