De când a fost promulgată, Legea 217/2015, supranumită și legea „anti-legionară” sau „legea memoriei” s-a dovedit a fi exact ceea urmăreau de câțiva ani inițiatorii din umbră, eufemistic botezați drept „consultanți” ai legii: un atac frontal la Memoria Națională a eroilor și martirilor anticomuniști.

Însă nu doar memoria colectivă a poporului român este somată pentru a se conforma ideologic prin această lege, ci și libertatea de expresie este încălcată, trasându-se totodată „dogme” pentru rescrierea istoriei recente după calapodul sentințelor politice din anii '40-'60.

Chiar dacă în al treisprezecelea ceas, legea a întâmpinat un val uriaș de critici din partea societății civile, fiind o adevărată pledoarie a lui „Deșteaptă-te române”!

S-au dezlănțuit pasiuni și patimi dar s-au rostit și adevăruri incomode, care altfel nu ar fi ajuns la urechile celor mulți. Însă dincolo de afinități, repulsii sau interese, pe noi ne interesează adevărul care va răsări din această confruntare de idei, opinii, credințe și pasiuni.

De aceea, am actualizat un tablou cât mai larg al luărilor de poziție vis-a-vis de legea în cauză, fie ele pro sau contra, urmând ca lista să fie actualizată în mod constant. Prin urmare se înțelege că nu ne reprezintă toate opiniile redate însă considerăm că pentru a ne forma o impresie cât mai profundă și amplă despre istoria recentă a poporului nostru, este necesar să urmăm dictonul audiatur et altera pars, fiind încredințați că „Adevărul reiese din confruntare, nu din cedare – a nu se confuda deci smerenia cu capitularea și dragostea cu slăbiciunea, căci în primul rând iubim pe Dumnezeu, adică Adevărul.” 1

Așadar:

Marius Oprea: Paradoxul Ienicerilor. Legea 217 și urmările ei

„Colegii de la Institutul pentru Studierea Holocaustului din România uită sau se fac că uită mai degrabă un principiu elementar, o axiomă a istoriei – anume că simpla dărîmare a statuilor nu învinge credința în ele. Dar lucrurile merg înainte, deraind continuu de la făgașul cercetării istorice și al dezbaterii științifice și publice civilizate. Poliția gîndurilor face, Biserica Ortodoxă tace, autoritățile aplică, după cum s-a văzut, cu exces de zel o lege care are dispoziții și interdicții anacronice în raport cu realitatea. În România a fost reluat în mod explicit, prin Legea 217, procesul de denazificare cu condamnările de rigoare, înainte ca procesul de decomunizare să se întrevadă măcar. Cum o declară senin domnul Florian, juridic vorbind, ne aflăm în anul 1945.” (ActiveNews.ro, 02.06.2016)

Pr. Marcel Răduț Seliște: Un monument „corect politic” și o întrebare

„Documentele păstrate în arhivele Securităţii, ale Direcţiei Penitenciare din Ministerul de Interne comunist, ale PMR şi PCR indică faptul că, cel puţin statistic, o foarte mare parte din luptătorii anti-comunişti, cu precădere partizanii care au format grupuri armate anti-comuniste în munţi, erau foşti legionari. Totodată, o bună parte din elita intelectuală asasinată în gulagul comunismului românesc era formată din profesori universitari, demnitari de stat, jurişti, medici, preoţi, studenţi etc. cu apartenenţă la Mişcarea legionară.

În acest context, determinat de adevărul istoric şi de coliziunea acestui adevăr istoric cu aşa-zisa „lege antilegionară” şi cu activitatea, de cele mai multe ori potrivnică acestui adevăr istoric, pe care o desfăşoară cu mare zel Institutul „Elie Wiesel”,apare întrebarea: monumentul „Aripi” este dedicat şi luptătorilor anti-comunişti legionari?” (RostOnline.ro, 31.05.2016)

Mircea Stănescu: O opinie juridică despre „Legea Holocaustului” și posibila sa aplicare

„Din punctul de vedere al profesiei noastre, ca și al științei în general, nu există vreo expunere a faptelor istorice care să fie „incontestabilă“, căci istoria funcționează tocmai prin „revizuiri“, iar „contestarea“ reprezintă însuși principiul care o animă. Știință a individualului, fără vreun caracter normativ – legitățile istorice există doar în mizerabilul imaginar istoricist al materialismului dialectic și istoric! –, istoria reprezintă un set de afirmații care sunt validate prin consensul membrilor breslei, și care nu trebuie, nici el, absolutizat. Spre exemplu, baza empirică a condamnărilor Tribunalului de la Nürnberg, asemeni unor noțiuni precum „crimă împotriva păcii“, indicată de autoare, au fost supuse revizuirilor istorice și juridice, chiar dacă o bună parte a acestui corpus rămâne valabilă.

Pretenția de a transforma analiza juridică a faptelor în legislație în materie de istorie este nu doar absurdă, ci foarte periculoasă, căci în istorie punctele de vedere eronate sunt eliminate prin discuție rațională, care are ca rezultat consensul, iar nu prin invocarea vreunei legi juridice și, cu atât mai puțin, prin condamnări penale. Această situație este cunoscută de holocaustiști, care nu doar că au impus o asemenea lege, ci caută în permenență să impună și un consens istoric artificial; cu alte cuvinte, o contradicție în termeni.” (mircea-stanescu.blogspot.ro, 15.05.2016)

Oana Stănciulescu: „Am stat în genunchi și m-am rugat”

„Brusc însă, aflu așa, că anticomuniștii sunt de fapt niște legionari nenorociți, că cei care au înfundat temnițele comuniste și și-au lăsat tinerețea între patru ziduri reci nu mai trebuie adulați, iar cei care  îi mai aduc în discuție, să înfunde la rândul lor pușcăria.

Intelectualii de astăzi au decis ce deținut politic merită să nu fie lăsat uitării și cine nu, au decis cine merită să i se mai citească opera și cui nu, au decis cine face parte din istoria acestui neam și cine nu.

Sigur, în numele europenismului lor.” (ExpresMagazin, 19.04.2016)

Andrei Nicolae: „Administratorul magazinului care vinde produse cu portretele lui Gheorghe Calciu sau Mircea Vulcănescu este URMĂRIT penal, la sesizarea Institutului "Elie Wiesel". Riscă 3 ani de închisoare”

„Administratorul magazinului "Legende Vii" este urmărit penal pentru încălcarea articolului 5 din legea 217/2015, arată un anunț postat pe pagina de facebook a magazinului.

Articolul 5 al legii 217/2015 afirmă: "Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi."” (Active News, 25.02.2016)

Claudiu Târziu: „Abuzurile Institutului Wiesel continuă, iar noi le favorizăm din frică”

„Magazinul online „Legende Vii” a anunţat că suspendă de la vînzare tricourile cu portretele a trei personalităţi: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr şi Părintele Gheorghe Calciu. De asemenea, va renunţa la sloganul „ne vom întoarce într-o zi” – care este un vers din Radu Gyr. Pentru mine unul, această măsură este uluitoare! Oamenii de la „Legende Vii” greşesc flagrant.

Dacă ne vom lăsa intimidaţi de abuzul la care se dedă Institutul „Elie Wiesel”, le vom face jocul iniţiatorilor odioasei legi 217/2015, care este menită a epura din societatea românească, după model marxist, reperele noastre culturale, moral-spirituale şi eroice.” (RostOnline, 24.02.2016)

Cezarina Condurache: „Institutul Elie Wiesel vs LegendeVii”

„Cea mai recentă lovitură aplicată de INSHR Elie Wiesel memoriei româneşti vizează proiectul LegendeVii. Este vorba de site-ul care oferă spre vânzare tricouri, hanorace şi bluze imprimate cu chipurile stilizate ale eroilor neamului românesc şi ale sfinţilor din închisorile comuniste.

Institutul a cerut autorităţilor să intervină pentru retragerea de pe site a produselor care afişează chipurile lui Mircea Vulcănescu, Radu Gyr şi Pr. Gheorghe Calciu pe motiv că aceştia sunt „criminali de război” şi că intră sub incidenţa articolului 5 din OUG 31/2002 completată cu legea 217/2015. Alături de cele 3 chipuri, a fost solicitată şi retragerea motto-ului site-ului „Ne vom întoarce într-o zi” (Fundația George Manu, 24.02.2016)

Cristina Hermeziu: „Cazul Vintilă Horia. Consiliul local Segarcea retrage titlul de cetăţean de onoare acordat scriitorului”

„Consiliul local a hotărît să anuleze distincţia acordată în decembrie 2015 cu ocazia centenarului scriitorului, după ce, invocînd legea 217/2015 şi o sentinţă a Tribunalului Poporului din 1946, prin care Vintilă Horia a fost condamnat pentru „crime de război“, Institutul Naţional pentru studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a cerut expres retragerea acestui titlu.” (Adevărul, 22.02.2016)

Octav Bjoza: „Hotărârea nr. 1/2016”

„Expoziţia de pictură a d-nei Silvia Radu, în etate de 80 de ani, vernisată într-unul din holurile Institutului Politehnic Bucureşti, la care au participat Preşedintele ICR – d-l Boroianu, d-l Dan Puric, precum şi foşti deţinuţi politici, a fost cenzurată ca în vremea anilor 50, bănuim, de reprezentanţi ai Institutului “Elie Wiesel”, fiind înlăturate patru portrete şi anume: Radu Gyr, Costache Oprişan, Valeriu Gafencu şi Mircea Vulcănescu. Aşa cum nu admitem extremisme, fie ele de stânga sau de dreapta, nu vom accepta niciodată falsificarea istoriei recente a României, respectiv diminuarea prin fărâmiţare a rezistenţei anticomuniste, înlăturând din aceasta, personaje de primă mărime.

Preşedintele AFDPR a luat atitudine fermă în acest sens, atât în presa scrisă, cât şi în cea televizată.” (AFDPR, 22.02.2016)

Marcel Fontaine: „Nu există amnistie pentru foștii naziști decît dacă devin procomuniști?”

„Numeroși pronaziști notorii, cu totul de altă anvergură și nocivitate decât Vintilă Horia – din acel îndepărtat moment – sunt acoperiți de onoruri și flori în inima Parisului. Mă voi mărgini să citez un exemplu, cel mai tipic dintre atâtea altele: academicianul, profesor și doctor la Sorbona, Mihail Ralea, însărcinat de câțiva ani să negocieze acorduri ”culturale” franco-române, a fost, în calitatea sa de ministru, un artizan al politicii pronaziste care se reproșează neînsemnatului ziarist de atunci Vintilă Horia… Nu există amnistie pentru foștii naziști decât dacă devin procomuniști?” (RostOnline, 09.02.2016)

Tudor Marincu: Mișcarea legionară și purgatoriul istoriei

„Oare de ce nu are domnul Andrei Pleșu aceleași rezerve cînd e vorba de Mișcarea Legionară? Oare de ce nu susține că „ar fi cred, nevoie, de o dezbatere mai amplă, vie şi corectă, care să implice particparea Academiei Române, a Ministerului Culturii, a Institutului Cultural Român şi a Ministerului Justiţiei” cînd discutăm și de Mișcarea Legionară care, vrem, nu vrem, face parte din istoria noastră. Marea majoritate a românilor știu despre Mișcarea Legionară doar ce au vrut comuniștii să se știe.” (RostOnline, 09.02.2016)

Mircea Stănescu: Legea memoriei din nou în dezbatere. După aplicare...

„Această lege care, cum am mai spus cu alte ocazii, este 90% politică și 10% drept, are un caracter preventiv și va fi aplicată selectiv, în funcție de obiective și de context, așa cum s-a și întâmplat de altfel în cazurile Ioan Șugariu (într-o formă „adminsitrativă“, de către MAE) și Csibi Barna (chiar de către Parchet) [...] În fine, dincolo de incitarea xenofobă, la ură rasială, care trebuie probate juridic, dacă nouă nu ne plac legionarii (și nici comuniștii) – în situația când avem, într-adevăr, de-a face cu așa ceva –, cum rămâne cu dreptul lor la exprimare, garantat de Constituție? Le băgăm „democratic“ pumnul în gură? Și dacă da, atunci cum ne mai deosebim noi de aceștia?.” (Blog Mircea Stănescu, 08.02.2016)

Andrei Pleșu: Adaos la „cazul“ Vintilă Horia

„Nu vreau nici justificarea ticăloşilor, nici monumentalizarea lor. Dar nu mă pot grăbi să judec, de-a valma, oameni şi conjuncturi, ca un trimis pe pămînt al Judecăţii de Apoi. [...] Şi pun mare preţ pe mesajul lui Mircea Vulcănescu, rostit in articulo mortis: „Să nu ne răzbunaţi!” Nu e un îndemn la uitare sau la suspensia justiţiei. E doar un accent pus pe un vechi imperativ al culturii din care fac parte ca european: imperativul iertării.” (Adevărul, 08.02.2016)

Emilia Corbu: „Un act de cenzură culturală”

„Vreau să spun că domnul Florian nu este la prima abatere. In urmă cu opt ani a reuşit să închidă vremelnic expoziţia ,,Destine de Martiri,, dedicată  unui grup de şase martiri şi mărturisitori din temniţele comuniste. Era vorba de Arsenie Boca, Gheorghe Calciu, Arsenie Papacioc, Sandu Tudor, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide. Expoziţia era organizată de CNSAS împreună cu Muzeul Judeţean Ialomiţa. Ca urmare a presiunilor lui Alexandru Florian, CNSAS s-a retras din colaborare şi expoziţia aflată atunci la Iaşi, a fost închisă.

M-am adresat atunci Ministerului Culturii şi Sf. Sinod al BOR.  Am prezentat cazul în faţa a 60 de istorici care au cerut printr-un apel adresat  CNSAS redeschiderea expoziţiei. In final, expoziţia a fost redeschisă. Abuzul a fost uitat şi neamendat, dovadă că individul a revenit. Regret din toată inima că l-am iertat. Trebuia să fac plângere penală. Experienţa a fost traumatizantă pentru mine.” (EmiliaCorbu.ro, 09.02.2016)

Ion Spânu: Tablourile martirilor din închisorile comuniste, scoase dintr-o expoziţie

„Operaţiunea aceasta de cenzură, care pune din nou sub semnul întrebării Legea 217/2015, iniţiată de Crin Antonescu, se pare că s-a făcut la intervenţia lui Alexandru Florian, directorulInstitutului „Elie Wiesel”, cel care, pentru că este fiul ideologului stalinist Radu Florian, în memoria tatălui său, ar trebui să fie mai rezervat atunci cînd face apologia justiţiei din anii ‘50!

Faţă de acest gest incalificabil de cenzură, întrucît este vorba despre unii dintre cei mai mari martiri ai României, aşteptăm reacţia prim-ministrului Dacian Cioloş, căci Institutul „Elie Wiesel” este chiar în subordinea Secretariatului General al Guvernului, la fel ca şi Institutul Cultural Român (ICR)! Or, dacă Radu Boroianu, directorul ICR, a fost cel care a inaugurat expoziţia, este absurd ca altă instituţie guvernamentală s-o cenzureze în numele unor sentinţe date de Tribunalele Poporului din perioada stalinistă, care au avut ca urmare distrugerea intelectualităţii româneşti!” (Cotidianul, 08.02.2016)

Pr. Marcel Răduț-Seliște: ''An elephant in a china-shop'' - subiectivismul păgubitor al domnului Radu Ioanid

„Istoria de familie şi de carieră a celor două personaje - Radu Ioanid şi Florian Alexandru - este mult asemănătoare: unul sau ambii părinţi au slujit dictatura comunistă, în forma ei hidoasă, a anilor 50-60 din secolul trecut, de la înălţimea unor funcţii importante şi bine plătite; Ioanid şi Alexandru au fost crescuţi, probabil, în mentalitatea proletcultistă, deopotrivă ipocrită (acasă, liber la gură, în public, susţinător loial al regimului) şi în confortul de care beneficiau beizadelele membrilor de elită ai regimului comunist, în timpurile în care cei mai mulţi dintre românii de rând erau supuşi terorii şi înfometării de către Securitate şi Partid; părinţii lor au suferit oarecum marginalizarea, în doze diferite, după ce s-au confruntat cu naţionalism-comunismul lui Ceauşescu, fără a fi lipsiţi, totuşi, de relaţiile necesare în sistem pentru a-şi promova şi proteja odraslele; cei doi au fost recuperaţi, după Decembrie 1989, de grupuri de influenţă mai mult sau mai puţin ştiute, şi în ciuda originii lor comuniste şi a faptului că ei – cazul lui Florian Alexandru, acuzat de mass-media că a fost un tânăr şi promiţător teoretician debutant în cele ale marxismului ateist şi ale ceauşismului, autor al volumului de educaţie marxistă, ateistă şi ceauşistă "Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor" – şi/sau familiile lor au slujit o dictatură criminală, au fost promovaţi în funcţii publice importante.” (Adevărul, 07.02.2016)

Cristian Hermeziu, Iulia Roșu: Dezbatere. Cazul Vintilă Horia şi memoria culturală. Cum se aplică Legea 217/2015 privind crimele împotriva umanităţii şi crimele de război

„Condamnat pentru „crime de război“ de Tribunalul Poporului în 1946, autor al unei opere literare remarcabile, personalitatea scriitorului Vintilă Horia este una controversată în ochii opiniei publice. Pe de-o parte, Institutul „Elie Wiesel“ îl acuză în continuare pentru că „s-ar fi pus în slujba hitlerismului sau fascismului“, pe de altă parte, scriitori, academicieni şi jurnalişti cer anularea sentinţei dată în urmă cu 70 de ani.” (Adevărul, 06.02.2016)

Tudor Marincu: Capul limpede al domnului Radu Ioanid

„Domnul Ioanid ne arată cum trebuie aplicată „legea antilegionară”, dacă ai condamnare rămasă de pe vremea comuniştilor intri sub incidenţa legii. Dacă nu ai condamnare sau ai fost achitat, „în ciuda palmaresului oribil”, nu intri sub incidenţa legii.

Conform domnului Ioanid, Corneliu Zelea Codreanu, „în ciuda palmaresului oribil”, nu intră sub incidenţa legii, pentru că memoria i-a fost reabilitată, iar condamnarea sa a fost anulată.” (RostOnline, 06.02.2016)

Cezarina Condurache: Spini în calea îngerilor

„Minunata “Grădină cu Îngeri” a doamnei Silvia Radu a fost lipsită de 4 portrete de sfinţi: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Valeriu Gafencu şi Costache Oprişan. [...] Stimaţi intelectuali români, dacă nici acum nu veţi lua atitudine se va crea un precedent extrem de periculos care va duce la instaurarea unei cenzuri corecte politic în domeniul artei. Maine vi se va spune ce aveţi voie să pictaţi sau să scrieţi.” (Fundația George Manu, 06.02.2016)

Claudiu Târziu: Andrei Pleşu a intrat în vizorul "vînătorului de fascişti" Radu Ioanid

„Dl Radu Ioanid, eminenţa cenuşie a "antifascismului românesc", încearcă să-i aplice cîteva corecţii politice dlui Andrei Pleşu, pentru poaspătul articol al acestuia despre odioasa lege antiromânească 217/2015, cunoscută şi ca "legea antilegionară". [...] Din mers, a luat cu portiera şi Academia Română, pe care nu o vede cu ochi buni, pentru că aceasta nu consideră Mişcarea Legionară drept fascistă, are obiecţii faţă de viziunea oficială asupra holocaustului şi a avut o minimă rezistenţă la dictatul politic prin care au fost puse la index cuvintele "jidan" şi "ţigan". O asemenea instituţie e de-a dreptul reacţionară. Iar dacă dl Ioanid şi tovarăşii săi ar avea puterea absolută şi nu ar fi siliţi să mimeze democraţia, ar şti cum trebuie epurată.” (Blog Claudiu Târziu, 06.02.2016)

Radu Ioanid: Aproximațiile păgubitoare ale domnului Andrei Pleșu

„Reabilitarea lui Crainic nu este singurul abuz judiciar scandalos post comunist. Ceea ce sigur domnul Pleşu nu ştie este faptul că în anul 1997 Curtea Supremă de Justiţie a României a reabilitat prin recurs în anulare, procedura inatacabilă, pe Radu Dinulescu şi Gheorghe Petrescu – şef şi şef-adjunct ai Secţiei a II-a a Marelui Stat Major, coordonatorii şi organizatorii direcţi ai acţiunilor de amploare antievreieşti de la Iaşi, din Bucovina şi Basarabia, din vara şi toamna anului 1941. Astăzi orice primar, credul sau iubitor de asasini de evrei, poate ridica monumente pe spaţiul public în memoria celor doi Eichmani ai României.” (Adevărul, 05.02.2016)

Ion Măldărescu: România sub controlul I.N.S.H.R.-E.W.

„Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România – „Elie Wiesel” (I.N.S.H.R.-E.W.) este o instituţie plătită din banii cetăţenilor României şi adăpostită sub pulpana Guvernului României. De ce? Pentru că aşa au fost ordinele primite de la Înalta Poartă (mă rog, una dintre ele). Conform legilor şi reglementărilor actuale, în mod obligatoriu se interzice ca în conducerea instituţiei să fie numiţi nomenclaturişti sau propagandişti ai comunismului, însă contrar acestor prevederi, la cârma corăbiei de piraţi anti-români „I.N.S.H.R.-E.W”. se află un timonier la fel de nociv ca şi fostul şef al statului român şi la fel de dubios ca patronul instituţiei afişat pe firma de la intrare. Călcând cu sârg pe potecile bătătorite de tatăl său, la vârsta de 21 de ani, abia ieşit de pe băncile liceului, Alexandru Florian făcea propagandă comunistă, pentru ca după 1990 să se adapteze şi să-şi schimbe „părul”, spălându-se pe mâini precum Pilat din Pont. Nu şi-a abandonat pornirile agresive la adresa valorilor naţionale ale poporului român, moştenite din tată-n fiu. Dovadă incontestabilă a extremismului este Legea-fără-de-lege 217/2015, „la redactarea căreia Alexandru Florian a avut un rol primordial”, aşa cum se spune în argumentul iniţiatorilor.” (Ziarul Națiunea, 01.02.2016)

Eugen Mihăescu: Vânătoarea de români

„Celor care se grăbesc să spurce totul aruncând anatema antisemitismului le voi cita, în încheiere, din interviul acordat de filozoful italian Giorgio Agamben revistei franceze “Nouvel Observateur” în septembrie 2015. Autorul italian se referea la caietele filozofului Heidegger spunând: “Este important să lămurim utilizarea şi semnificaţia cuvântului ‘antisemit’. Din motive istorice pe care le cunoaştem cu toţii, acest cuvânt desemnează ceva ce are a face cu persecuţia şi exterminarea evreilor. Nu ar trebui însă folosit acelaşi cuvânt pentru opiniile asupra evreilor — oricât de eronate sau debile —, dar care nu au nici o legătură cu acele fenomene. Or, tocmai asta se întâmplă neîncetat. Şi nu numai în legătură cu Heidegger. Dacă orice cuvânt critic sau negativ despre iudaism, chiar conţinut în note private, este condamnat ca antisemit, aceasta ar scoate iudaismul în afara limbajului”.” (Cotidianul, 31.01.2016)

Cezarina Condurache: Institutul Elie Wiesel sau Dumnezeu trebuia să rămână în exil

„Chiar dacă legislativ şi-a creat un bici cu care încearcă să îi ţină la depărtare pe marii intelectuali interbelici, Alexandru Florian pierde tot mai mult în plan real. Legal îl puteţi infiera, moral, Vintilă Horia a câştigat deja lupta cu INSHREW. Câtor români le-ar fi păsat că, la Segarcea, Vintilă Horia este cetăţean de onoare? Câţi ar fi aflat despre asta? Dar, interzicându-l public şi luptându-vă cu un om mort de aproape 25 de ani, dvs. dle. Florian, sunteţi cel care îi faceţi propagandă lui Vintilă Horia în rândul tinerelor generaţii.” (Fundația George Manu, 27.01.2016)

Cristina Hermeziu: Cazul Vintilă Horia: „criminal de război“? Interviu cu Basarab Nicolescu.

„Vintilă Horia nu a fost legionar, dimpotrivă, sunt ziare de dinainte de 1940, din perioada tulbure, în care el lua poziţie contra legionarilor şi, mai mult, a fost persecutat de legionari, fiind dat afară din post de către legionari. A fost repus în funcţie, sub regimul Antonescu, la intervenţiile lui Nichifor Crainic. În volumul inedit, care se numeşte „Memoriile unui fost săgetător”, descoperit prin miracol în arhiva de la Madrid a Cristinei Horia, şi publicat la editura Vremea în preajma colocviului de la Craiova, el spune lucruri de o precizie impecabilă împotriva lui Codreanu. Spune, între altele, că misticismul nu se împacă cu violenţa.” (Adevărul, 20.01.2016)

Radu Bălașa: Cea mai recentă ţintă a Institutului Wiesel: Vintilă Horia

„Este absolut limpede că Institutul Wiesel este pus să distrugă, una cîte una, toate personalităţile reper care nu corespund din punct de vedere al „corectitudinii politice”. Şi este cu atît mai grav cu cît o face pe banii românilor, prin legi ticăloase votate în Parlamentul României şi prin inventarea unor culpe, prin manipularea „dovezilor” şi prin răstălmăciri şi interpretări tendenţioase.

Institutul Wiesel nu e o abstracţiune, este o instuţie în care lucrează oameni cu anumite interese, transparente pentru toată lumea, şi condusă de un fost politruc comunist, care s-a făcut remarcat prin atacarea sistematică a tot ce este mai valoros din punct de vedere intelectual şi spiritual în ceea ce numim „generaţia interbelică”.” (RostOnline, 20.01.2016)

Andrei Pleșu: Greșeală, vină, justiție

„Am pomenit Ministerul Justiţiei pentru că socotesc urgentă reconsiderarea riguroasă a deciziilor luate de Tribunalele Poporului de la mijlocul anilor `40, invocate adesea de „Institutul Elie Wiesel” drept argument al propunerilor lui de „epurare”. [...] Cum se poate justifica invocarea, după aproape 70 de ani, după o tranşantă schimbare de regim şi după condamnarea comunismului ca fiind „nelegitim şi criminal”, a unor „hotărîri” luate de o adunătură de politruci şi ignoranţi, manevraţi de ocupantul sovietic şi de un partid, pe atunci, minoritar?”(Adevărul, 01.01.2016)

Marian Costache: O altă „victimă” a legii 217/2015

„Ce trebuie totuși spus și adăugat la acestea, este faptul că până la apariția Legii 217/2015, cu excepția câtorva dialoguri și e-mailuri civilizate, la Montréal, în cadrul ACR-Montréal, activam împreună și simpatizanții legionari dar și evreii, fără să ne atacăm unii pe alții și, mai ales, fără să urâm unii pe alții. Ceea ce s-a propus prin Legea 217, și ceea ce s-a și reușit, este tocmai această provocare a urii și declanșarea urii unora împotriva altora.” (Rostonline, 23.11.2015)

Ion Măldărescu: „Democraţie” cu legi-sentinţă pentru criminalizarea gândirii şi eutanasierea conştiinţelor

„ Nicio reacţie oficială concretă la Legea 217/2015, aşa-zisa „lege anti-legionară”, o criminalizare a gândirii, o lege anti-memorie naţională prin care sunt atacaţi şi condamnaţi eroii, martirii, şi valorile naţionale. Mai mult, fără de legea a fost suplimentată ulterior de un alt ipocrit cu o iniţiativă legislativă la fel de anti-constituţională, privind interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist, despre care, un comentator menţiona: „Ar trebui ca aceleaşi persoane (iniţiatorii propunerii legislative – n.r.) şi în acelaşi spirit democratic, să protesteze în fata ambasadelor S.U.A., Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Marii Britanii şi multor alte state recunoscut democratice, cerându-le să interzică partidele comuniste care activează pe teritoriul lor. Apoi să se întoarcă însoţiţi de medici şi de ambulantă, în saloanele lor de la Bălăceanca şi Mărcuţa”.” (Ziarul Națiunea, 15.11.2015)

Ion Papuc: Țara sub ocupație

„Faţă de standardele de acum, din democraţia noastră originală, G. Călinescu este vinovat nu doar o dată, ci chiar de mai multe ori. Şi dacă a scăpat în anii sumbri de arestare, astăzi în chiar anii aceştia 2015, astăzi ar avea toate şansele să fie băgat la zdup, cum se spune. Aceasta pentru că urmaşii staliniştilor şi chiar staliniştii cîţi mai sînt au depăşit cu mult romantismul sîngeroşilor ani 1950, s-au perfecţionat şi în mod ştiinţific în baza legii propuse de un politician, găgăuţă şi liberal acesta, renumitul scriitor poate fi condamnat de drept şi de facto. El cade grav sub incidenţa legii recente şi atunci cînd, după consemnările de la securitate, afirmă că mareşalul Ion Antonescu a fost în felul lui un erou, ba chiar mîntuitorul patriei, precum şi de mai multe ori cînd în Bietul Ioanide îndeosebi se ocupă cu descrierea legionarilor, fără a sublinia îndeajuns caracterul lor criminal. Ca să nu mai spun şi că a citit fără a lua atitudine romanul cu legionari al lui Dinu Pillat, ce-i drept acesta un liberal pur-sînge, din imediata stirpe a Brătienilor întemeietori. Nu ca tiripliciul liberal de azi!” (Convorbiri literare, 07.11.2015)

Lazăr Lădariu: Orbi, surzi, muți

„Lor, guvernanților, nu le pasă de nimic! Nu le pasă de Legea 217/2015, antiromânească, anticonstituțională, antidemocratică, antieuropeană. Socoteală, ca și dușmanul tradițional, care ne înjură, ne sfidează, ne maculează demnitate, sentimente și simboluri naționale, nu dau nimănui! Cum nu le pasă, lăsându-i să zburde, cât și cum vor, dușmanii declarați ai României, care din Trianon și-au făcut „simbol al urii și al tragediei Ungariei", în cruciada antiromânească ei devenind un fel de Coloană a V-a pe pământul românesc al Ardealului, cum îl numea, în cartea sa, „Ardealul - pământ românesc!", și Milton Lehrer. Bântuiți de fantoma Ungariei Mari, de obsesia coroanei Sfântului Ștefan, cu acceptul guvernanților trădători, „ăștia sunt în stare - spunea cineva - să înalțe și Carpații, încât să nu se mai vadă nimic din Bucureștiul guvernanților surzi, orbi și muți". Trădările guvernanților constituie o povară greu de dus și de suportat de cei care, în postura Iudei, pentru 30 de arginți și-au vândut onoarea, cinstea, demnitatea, dând mâna, bătând palma, cu nelegiuirea dușmană.” (Cuvântul liber, 30.10.2015)

Dan Culcer: Organismele specializate nu protestează împotriva unei manifestări actuale de antisemitism

„Dacă nu ar fi printre ei cam mulți fricoși și unii cu mentalitate de slugi, parlamentarii români (evident, nu ăia care au votat legea scelarată și anticonstituțională numită Legea 217/2015) ar trebui să ceară desființarea Institului Wiesel sau măcar retragerea oricărei finanțări al acestui institut din partea statului român, adică din impozitele cetățenilor români.

Înainte de asta, să ceară demiterea lui Alexandru Florian pentru complicitate cu un regim comunist criminal, pentru ignorarea liniei politice oficiale a guvernului României, care a definit argumentat caracterul criminal al regimului comunist. Un ins care consideră valide și aplicabile în 2015 deciziile unui tribunal sub un regim de ocupație, se face a posteriori complice obiectiv cu regimul de ocupație.” (Jurnalul unui vulcanolog, 25.10.2015)

Pr. Vasile Gordon: O lege cu efect de bumerang

„...omiterea condamnării comunismului în această lege vădeşte atît lipsă de obiectivitate, cît şi o inadmisibilă legitimare a sentinţelor judecătoreşti în urma cărora au suferit şi au fost ucişi atîţia oameni nevinovaţi. Acum însă, prin trecerea pe „lista neagră” a unor personalităţi de talia lui Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, Nichifor Crainic, Valeriu Gafencu, Justin Pârvu, Gheorghe Calciu etc., asistăm parcă la o nouă încercare de întemniţare a lor. Cu durere constat: mai mare cinism nu se poate imagina! Cu toate acestea, efectul de bumerang nu se va lăsa aşteptat. Aici a fost şi una din marile greşeli făcute în plus de autorii legii: să vizeze nume de eroi şi sfinţi atît de dragi românilor, indiferent de simpatii ori antipatii legionare.” (Blogul lui Răzvan Codrescu, 27.09.2015)

Monitorul de Făgăraș: „Comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu un risc pentru consolidarea unei democraţii“

„Alexandru Florian este bugetar şi conduce, din funcţia de director general, Institutul pentru Studierea Holocaustului din România - „Elie Wiesel" (I.N.S.H.R.-E.W.) aflat în subordinea Guvernului României. În ultima vreme apariţiile lui televizate au demonstrat implicarea directă a lui şi a institutului public pe care-l conduce în promovarea şi susţinerea Legii 217/2015. Alexandru Florian a ieşit în evidenţă prin atacurile virulente asupra multor persoane care au criticat Legea 217/2015 catalogînd-o ca antiromânească. Comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu şi a partizanilor din Munţii Făgăraşului sau a lui Valeriu Gafencu sînt principalele ,,cuie" ale INSHR-EW.” (Monitorul de Făgăraș, 22.09.2015)

Horia Baniciu: O palmă bizantină pe obrazul lui „Elie Wiesel”

„De reţinut această contorsionată evoluţie posibilă a escrocheriei, la noi şi aiurea, pentru că unul dintre efectele imposturii este această proastă redactare interesată şi asistată de “Elie Wiesel”, a unui text inevitabil confuz şi inevitabil denumit lege.

Să fim, oare, chiar atât de naivi? Să ne supărăm, nevoie mare, că vom fi conduşi şi asistaţi cu incompetenţă până la capăt? Să nu înţelegem că un complex de relaţii oculte ale unor incompetenţi, cum e cazul celor care au colaborat le elaborarea legii în discuţie, conduce la frazeologie menită a eluda faptele?” (24ph, 21.09.2015)

Lazăr Lădariu: „Caii troieni" și introducerea cenzurii pe ușa din dos!

„În timp ce, în cazul locotenentului, poet şi erou, Ion Şugariu, ambasada României protestează împotriva unei hotărâri a recunoscătorilor slovaci, ca în memoria celui căzut în luptă, la capetele podului de la Bresno să fie puse plăci comemorative, la 20 octombrie 2014, la Marghita a fost dezvelit bustul lui Alexandru Sencovici, în acordurile Imnului de Stat al României şi ale Imnului Eroilor! Pentru „merite din trecut", i se ridica statuie celui care „n-a avut alţi Dumnezei decât pe Lenin, Stalin, Marx, Engels", un „veteran din garda staliniştilor care au impus comunismul în România". Lui nu i-a tăiat nimeni capul, dimpotrivă, autorităţile locale i-au ridicat statuie, aducându-i „prinos de recunoştinţă". El, Alexandru Sencovici, „Cetăţean de Onoare", cu o stradă care-i poartă numele, luptător în ilegalitate împotriva Statului Român, membru al Internaţionalei Comuniste, controlată de Moscova, cel care clama, după 1945, că „Ardealul nu trebuie declarat pământ românesc", secretar al Partidului Comunist din Ardeal, care se bucură de onoruri postdecembriste, şi-a ascuns, precum şi Ana Pauker (Hannah Robinson), Elexandru Moghioroş (Balogh Jozsef), Silviu Brucan (Saul Bruckner), .... originea evreiască.” (Cuvântul liber, 18.09.2015)

Dan Culcer: O lege pentru liniștea altora

„...mă îndoiesc că Legea a fost concepută și votată pentru liniștea românilor, cum nici pentru neliniștea lor, pentru a încuraja spiritul critic în România. Mă tem că, dimpotrivă, legea asta are vocație de căluș. Ba, sunt chiar sigur.

Cine sunt cei pentru a căror liniște s-au votat ordonanțe de urgență și legi de urgență, prost redactate și anti-constituționale ? O mână de oameni care scriu, vorbesc în numele unei comunități, Comunitatea DEMOCRAȚILOR, o grămadă informală, pe care nimeni nu o poate reprezenta. Nici ei nu o reprezintă, niciodată nu au fost delegații acestei mase, prin nici un sistem validat de reprezentare. Ajutați de Fundația Soros, ca și de altele, „democrații” beneficiază imediat după 1990 de presă proprie, ocupă teritoriul lăsat o vreme gol de propagandiștii național-comuniști. Iar faptul că Soros este un speculator la bursă, un reprezentat tipic al jocului imperial și imoral cu capitalurile financiare, nu pare să deranjeze pe nimeni dintre „democrații” deveniți adepți ai Restaurației. Sponsorii nu put.” (Jurnalul unui vulcanolog, 17.09.2015)

Ionuț Cojocaru: Autosuspendaţii de la IICCMER

„Din cv-urile „autosuspendaţilor“ Zoe Petre şi Cristian Pârvulescu nu rezultă că s-au ocupat cu analiza perioadei pe care ei sunt chemaţi să o gireze din postura de membri ai Consiliului Ştiinţific. Observăm că din Consiliul Ştiinţific fac parte persoane de cultură, doar că majoritatea nu cadrează cu preocuparea Institutului. Prin numirea membrilor Consiliului Ştiinţific de către primul-ministru se alimentează suspiciunile că membrii săi sunt numiţi mai ales pe considerente politice şi nu ştiinţifice.
Astfel, împletirea factorului politic cu cel ştiinţific, ocuparea posturilor pe baza relaţiilor, conturarea unor grupuri ale unora sau altora diluează cercetarea, progresul ştiinţific şi pun sub semnul întrebării deciziile care au stat la înfiinţarea acestora.” (Revista Cultura, 17.09.2015)

Lazăr Lădariu: Atac frontal la istoria și cultura României! Întreg poporul român - acuzat de genocid, printr-o vină colectivă!

„Ce se urmăreşte prin stupida Lege 217/2015? În primul rând, să fie eliminată „eroizarea" simbolurilor şi elitelor acestui neam. Pentru el, Alexandru Florian, şi ai lui, aceste mari personalităţi ale românilor sunt considerate „elite fasciste". Cică lui i-ar fi frică, deoarece un cult al personalităţii lor ar face concurenţă Holocaustului! Să auzi şi să nu crezi?! Ce absurditate! Ce neghiobie! După inşii ăştia, atât de bucuroşi de această lege, care-i o bâtă în moalele capului românilor, să nu mai fie permis niciun fel de patriotism! Jos eroismul! La zid cu naţionalismul! Zdrobiţi plăcile memoriale! Faceţi bucăţi busturile lor! Jos ansamblurile monumentale! Să le fie interzise cărţile! Afară din biblioteci!” (Cuvântul liber, 15.09.2015)

Memorie culturală: Scrisoare deschisă către Președintele României, Guvernul României, Parlamentul României, Avocatul Poporului.

„Rolul unei legi nu este să rescrie istoria. Cu atât mai mult, o lege nu poate să interzică memoria, să îngrădească libertatea de exprimare și de evaluare în domeniul culturii naționale. Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune și cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist. Prin litera ei, sunt incriminate personalități pentru apartenența lor ideologică. Trebuie știut însă că, în Constituția României, niciun cetățean nu este discriminat pe motiv de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială. În orice democrație autentică, oricare cetățean are dreptul să-și exprime ideile și oricine le poate combate, uzând tot de dreptul la libera exprimare.” (Memorie culturală, 15.09.2015)

Pr. Fabian Seiche: Legea 217/2015, profund anticreștină și antiromânească

„Cine va mai avea curajul canonizării „fasciștilor” secolului XX, care în fața lui Dumnezeu și a poporului sunt Sfinți?? Dar cine are dreptul să judece pe altul de extremism, când el însuși e cel mai mare extremist și rasist („Elie Wiesel”, bolșevicul stalinist Alex. Florian, Kiril Antonov, alias Crin Antonescu șcl.)? Ne dă lecții de democrație tov. Alex. Florian, fiul kominternistului bolșevic Radu Florian? Ne dau lecții de toleranță cei mai intoleranți indivizi, falsificatori ai istoriei și criminali veniți cu tancurile sovietice, iar azi parlamentari și „istorici”?” (Buciumul, 15.09.2015)

Ziariști Online: EXCLUSIV: Saga “Ion Şiugariu” merge mai departe. Acum şi Vintilă Horia este “criminal de război”, conform lui Alexandru Florian de la “Elie Wiesel”. Corespondenţă deschisă cu MAE, CNSAS şi MApN

„...Totodată, notaţi că lista întocmită de Alexandru Florian de la Institutul “Elie Wiesel” cu “criminalii” care trebuie epuraţi de “pe spaţiul public” (sic) s-a mai mărit cu un nume din galeria marilor români: după Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Ion Gavrilă Ogoranu şi Petre Ţuţea sau, mai nou, savantul basarabean Eugen Coşeriu, şi celebrul scriitor de valoare universală Vintilă Horia a redevenit “duşman al poporului”. Al “poporului” sovietic, bineînţeles, revenit în România prin stafia lui.” (Ziariști Online, 15.09.2015)

Herman Victorov: Între demagogie și adevăr - opinii ale unui evreu canadian

„În 1924, în plină zi, pe sălile Tribunalului din Iași, Corneliu Zelea Codreanu scotea pistolul, îl împușca pe prefectul de Poliție C. Manciu și rănea alți doi oameni. A fost pus sub acuzare, dar procesul lui a fost transformat dintr-un proces de drept comun într-un proces politic și liderul legionar a fost achitat. Mișcarea legionară s-a născut și a crescut ca urmare a acestui act criminal. Prin lipsa unei condamnări, vina a fost perpetuată, generând alte acte criminale. Legionarii au asasinat doi prim ministrii Armand Călinescu și I. G. Duca, l-au ucis cu cruzime pe Nicolae Iorga, personalitate marcantă a perioadei interbelice, dar și pe mulți dintre miniștrii și demnitarii regimului carlist, prin, ceea ce este cunoscut în istorie ca “Masacrul de la Jilava”. [...] Rolul legii 217 din 2015 este tocmai de a preveni reînvierea mișcărilor naționaliste de tip fascist. Și acest lucru se poate realiza numai prin promovarea unor atitudini de înțelegere, toleranță, respect între oameni și printr-o corectă informare asupra evenimentelor trăite. Suntem obligați să ne cunoaștem istoria pentru a nu repeta greșelile ei.” (Marca-Ro, 12.09.2015)

Mizeria istoriei: Fabrica de legionari VI. Nichifor Crainic

„Evreii nu au fost deportati în Transnistria, sau mă rog, o anume categorie de evrei, după lectura cărtilor lui Crainic, ci în urma unor acuzatii extrem de concrete, chiar dacă nu toti se făceau vinovati. Ar însemna să ne coborâm la nivelul logicii INSHR. Cât despre asa-zisele acuzatii indirecte ale dlui Alexandru Florian, că Nichifor Crainic ar fi făcut parte din guvernarea Antonescu, fiind condamnat pentru „crime de război”, justitia si-a spus în mod definitiv si irevocabil cuvântul. Punct. Rămâne râvna demnă de o cauză mai bună a detractorilor înhămați la carul de propagandă anti-românească al wikipediei, care nici până azi nu au pus vinieta cu „Membru al Academiei Române” la caseta biografică a articolului. Rusine! Cică astia sunt români!” (Mizeria istoriei, 12.09.2015)

Ion Măldărescu: Inchiziţia I.N.S.H.R., „explozia” imigranţilor, trenul-fantomă şi posibilul divorţ al cuplului princiar britanic

„Fiindcă nu se dezic de permanenta şi ipocrita zicală „să moară şi capra vecinului", unii nedumeriţi, întreabă, nu de ce este condamnată o fantomă (fascismul), ci de ce nu este condamnată şi cealaltă extremă. De ce este înfierată „cu mânie proletară" numai Mişcarea Legionară - catalogată, nefondat, ca fascistă -, nu şi Comunismul. Purtătorii ilegali de capete patrate şi de creiere contaminate nu văd pădurea din cauza copacilor! Nu văd pericolul pe care-l reprezintă o instituţie anti-românească adăpostită, apărată şi plătită de la bugertul statului, pentru ca românii să poată fi înjuraţi, acuzaţi şi condamnaţi „legal", pe banii lor. Ce demonstraţie poate fi mai eficace decât obstinaţia stigmatizării României ca Ţară, şi a românilor, ca oameni? Cui foloseşte, nu-i greu de ghicit. Răul cel mare nu este neapărat atacul, ci poziţia umilitoare, „în genunchi", a Poporului Român!” (Art-Emis, 09.09.2015)

Andrei Pleșu: Spiritul civic în acțiune...

„Toată lumea e de acord că fascismul şi comunismul sunt cele două mari nenorociri ale veacului 20. Cum să le ”dez-amalgamezi”, ca şi cînd vin de pe planete diferite? Uite, de exemplu, cum le-a ”amalgamat” minunatul Tony Judt, într-o conferinţă ţinută, întîmplător, la Bucureşti: „Cel mai mare rău? Fascismul! Cel mai mare pericol? Comunismul!”. Subminăm, oare, nimbul martiric al celor ucişi în lagărele de concentrare hitleriste, dacă îi pomenim şi pe morţii Gulagului? Ce duh sofistic şi nemilos poate induce asemenea „discriminări”?” (Adevărul, 07.09.2015)

Mircea Stănescu: Logică de „pompieri piromani”

„A spune că „reacțiile împotriva legii-în-chestie au demonstrat necesitatea ei“, e ca și cum ai zice că „stingerea casei care arde a demonstrat necesitatea de a-i da foc“!” (Blog Mircea Stănescu, 07.09.2015)

Mircea Stănescu: Azi am promis că ne ocupăm de cultură

„...Cioflâncă, prietene, hai să-ți spunem un secret: știam pentru ce ai fost trimis secretar de Stat la CNSAS de anticomunistul Băsescu (oficial de PDL), la cererea decoratului național Radu Ioanid, dar „expertisme“ de-astea „pompierpiromane“ de-ale d-tale nu s-ar putea petrece, la un asemenea nivel, nici în Germania cea culpabilizată de (cu) trecutu-i nazist, nici în SUA cea culpabilizatoare (și) a Statelor din Estul Europei, nici măcar în Franța cea plină de legi memoriale – ca să avem câteva repere certe de democrație, altele decât cele furnizate de flașneta Al. Florian.” (Blog Mircea Stănescu, 06.09.2015)

Mizeria Istoriei: Fabrica de legionari (V). Mircea Eliade

„Din păcate, nu pot decât să constat, că pentru multi, presupusul „legionarism” al lui Eliade, este mult mai important decât opera în sine. Fără a mai vorbi de faptul că pe nicăieri nu se mentionează că este membru al Academiei Române. Halal wikipedisti! Bravos natiune! Halal să-ti fie! Români cică, si wikipedisti pe deasupra!” (Mizeria istoriei, 05.09.2015)

Loredana Diacu: Avocatul Poporului chemat să sesizeze CCR cu privire la legea antilegionară: "Ne-a umplut de sarcini!" (Video)

„"Eu nu pot accepta că într-o ţară în care după 26 de ani nu mai avem aproape nimic să venim şi să mai scoatem o lege prin care să punem pumnul în gura poporului român şi să ştergem o porţiune considerabilă din istorie. Legionarii există în istoria poporului român, nu putem să-i ştergem.", a declarat Viorel Gligor, colonel în rezervă şi preşedinte al Partidului Naţional pentru Patrie, una din persoanele care au participat la discuţia cu Victor Ciorbea.” (Epoch Times, 04.09.2015)

Radu Zlati: Corectitudinea politică

„Am observat în discuțiile publice ale ultimului timp că nu este corect politic să:
– să te declari patriot, pentru că vei fi luat drept naționalist;
– să declari că legea anti-legionară conține imprecizii și, una peste alta, este o lege utilă, dar prost făcută; [...]
– să afirmi că directorul institutului Elie Wiesel spune prostii;” (Radu Zlati, 04.09.2015)

Ioana Lucăcel, Mircea Crișan: MAE s-a trezit în cazul Ion Şiugariu. Degeaba!

„Exact în ziua în care podul din Brezno ar fi trebuit să fie botezat cu numele lui Ion Şiugariu, dacă nu era excesul de zel al unui funcţionar, Ministerul Afacerilor Externe a recunoscut, printr-un comunicat, că: „Ion Şiugariu nu a fost legionar şi nu a fost condamnat pentru crime de război şi genocid”! Penibil! Cine răspunde pentru dezonorarea memoriei eroului?” (Gazeta de Maramureș, 04.09.2015)

Sarah V. Glantz: Legea 217 nu este un caz izolat, este o adevărată campanie!

„Persoanele care aduc acuze şi injurii grave unei persoane, instituţii sau unui popor sunt acuzate de şovinism. Şi sunt date în judecată. Desigur, situaţia este cel puţin ciudată când propriul Parlament susţine - din ignoranţă - (ce trist!?) un acuzator şovin. Iată că am aflat, dacă mai era nevoie, că există şi un şovinism antiromânesc.” (Cuvântul liber, 03.09.2015)

Augustin Buzura: Lustruitorii de socluri

„Am citit lista domnului Alexandru Florian, adică a Institutului Elie Wiesel, şi după cum se poate observa, incriminaţii – Eliade, Cioran, Vulcănescu, Crainic şi câţi vor mai fi fiind – le-ar face faţă cu uşurinţă tuturor cenzorilor şi teroriştilor culturali. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Eminescu, denigratorii nu sunt, în ultimă instanţă, decât nişte lustruitori de socluri sau nişte porumbei a căror „operă“ o spală ploaia sau cei ce întreţin curăţenia oraşului. Autorii legii pomenite nu au nici o autoritate intelectuală sau morală. Nu există. Şi atunci, de ce îi plăteşte Guvernul? Pentru a stârni ura împotriva comunităţii evreieşti, o comunitate mică şi unanim respectată, la ale cărei sărbători sau festivităţi, toţi, indiferent pe ce poziţie socială ne-am afla, ne simţim onoraţi să participăm? N-aş spune că nu m-au întristat profund textele citite în ultimele zile. Institutul Wiesel egal un „gestapo evreiesc“. Ca să nu mai vorbim de numele unor torţionari sau al celor care ne-au adus comunismul „pe şenilele tancurilor sovietice“. Cam asta e tot ce a produs această lege, dincolo de marea gafă cu poetul şi eroul martir Ion Şiugariu, gafă care, printre altele, a dovedit că Ministerul de Externe este foarte departe de cultură...” (Revista Cultura, 03.09.2015)

Mihai Floroiu: Iubita evreică a lui Petre Ţuţea. Documentele reabilitării de către Justiţia Română şi distincţiile regale primite de Petre Ţuţea, marele român atacat de mafioţi ai memoriei

„Extremismul retoric al domnului Alexandru Florian, care dorește cu orice preț mitralierea culturii române, nu face decât să se poziționeze în corul amatorilor cu carențe culturale, stăpâniți de resentimente, care cred că pot păcăli opinia publică cu interpretarea istoriei ,,după ureche”. Probabil rădăcinile noastre culturale și identitare, cum bine aprecia cineva în spațiul public, îi deranjează pe vrednicii urmași ai cominterniștilor care se chinuie să smulgă această identitate pentru a face din acest popor o frunză-n vânt.” (Ziariști Online | Cunoaște lumea, 03.09.2015)

Doina Alexandru: Marginalii la legea „antilegionară”

„Noi nu am ieșit acum din noaptea statului legionar, care a durat 4 luni, ci din cea a comunismului, care a durat 45 de ani, la care se adaugă 26 de ani de tăcere oficială mormîntală despre politrucii și torționarii vinovați de asasinarea luptătorilor din rezistența anticomunistă din România. Cei învechiți în rele, fosile care nu au adus vreo rază de lumină acestei țări, abonații sinecurilor, ar trebui să nu-i bage pumnul în gură lui Radu Preda. Să-i respecte dreptul la opinie și libertatea cuvîntului. Pentru ele au murit prietenii și colegii lui Radu Preda, în decembrie 1989!” (Blog Răzvan Codrescu, 03.09.2015)

Carmen Mușat: O lege pentru neliniștea noastră

„Generaţiile tinere au dreptul să ştie că nu toţi oamenii valoroşi din punct de vedere profesional sînt ireproşabili din punct de vedere etic. Or, cultul personalităţilor practicat cu sîrg la noi face imposibilă evaluarea critică a celor ce devin astfel obiecte ale idolatriei publice. Pentru a contracara predilecţia pentru idoli a lumii noastre premoderne (din multe puncte de vedere), ar fi, probabil, nevoie nu doar de legi, ci de exercitarea constantă a spiritului critic.” (Observator cultural, 03.09.2015)

Costel Neacșu: Legea 217/2015, promulgată de președintele Iohannis, consacră începutul sfârșitului democrației: genocidul spiritual în România secolului XXI

„Dacă m-ar surprinde ceva nu ar fi cerbicia cu care Institutul „Elie Wiesel" a ţinut morţiş să vadă legiferată această lege antiromânească, nici faptul că preşedintele Iohannis, ca înaltă autoritate ce ar trebui să vegheze la respectarea Constituţiei (art.80, alin.1), a promovat-o lăsând în urma sa o rară capodoperă de anticonstituţionalism, ci m-ar surprinde oarecum să aflu că ea va trece şi de specialiştii de la Curtea Constituţională, în condiţiile în care va fi contestată! Îmi vine totuşi greu să cred că C.C.R. se va face „preş" în faţa necesităţii unei legi invocate de organismul nonguvernamental antinaţional patronat de Elie Wiesel, lăsându-i acestuia libertatea de a face legea în România, de a pune oricui „patalamaua" de antisemit în condiţiile în care nu există nici o definiţie juridică a acestui termen, de a permite instituţiilor Statului Român să fie la cheremul Institutului în bătaia de joc a acestuia faţă de un popor forţat să ajungă în robie şi să îşi dea seama că de fapt i se fură cu legile şi identitatea!” (Cuvântul liber, 03.09.2015)

Ion Maldarescu: Inchiziţia I.N.S.H.R., „explozia” imigranţilor, trenul-fantomă şi posibilul divorţ al cuplului princiar britanic

„Cum se împacă prevederile absurdei Legi 217/2015 cu faptul că în ultima parte a lunii august (la 30 august 1940 a fost semnat Diktatul de la Viena), la scurtă vreme după promulgarea noii legi, dictatorul pro-nazist maghiar Miklos Horthy este comemorat la Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment finanţat de municipalitatea localităţii? De unde au plecat trenurile cu evrei spre lagărele naziste, nu din nord-vestul Transilvaniei aflată sub ocupaţie horthystă? I.N.S.H.R.-E.W.? Mucles!” (Revista Art-emis, 02.09.2015)

Matei Cazacu: Drept la replică. Neantul ca argument

„Pe scurt, W. T., membru în Consiliul științific IICCMER din anul 2013, se desolidarizează cu politica „unilaterală“ dusă de președintele Radu Preda, căruia îi aduce acuzații grave, ba chiar foarte grave, de genul celor care se rezolvă pe calea justiţiei.

Vom vorbi şi despre ele, dar mai întâi punem o întrebare de principiu: ce au făcut W. T. şi Consiliul ştiinţific IICCMER vreme de ani de zile pentru a-l împiedica pe preşedinte să apuce pe căi greşite, să ignore crime importante ale comunismului, ba chiar să facă „propagandă legionară“? Sau au fost complici cu toţii şi acum, când afacerea a devenit publică, se „autosuspendă“ din Consiliul ştiinţific (cum e cazul şi cu Zoe Petre, Dennis Deletant și Cristian Pârvulescu) pentru a nu fi traşi la răspundere alături de Radu Preda, adevăratul „şef de lot“ în procesul de intenţie cu iz comunist care i se face?” (România Liberă, 02.09.2015)

Bogdan Diaconu: Am solicitat Avocatului Poporului atacarea Legii 217/2015 la Curtea Constituțională

„Să repetăm faptul ca Puterea Legislativă nu reprezintă în accepțiunea Legii Supreme o putere judecătorească și ca nu are cum a se substitui Puterii Judecătorești derapând pe sub norma constitutional si astfel să pronunțe sentințe și să condamne Mișcarea Legionară ca fiind “fascista”, si pe cale de consecință să determine impunerile și restricțiile care vin împotriva Mișcării Legionare și respectiv a Legionarilor prin Legea 217/2015. Declararea acestei legi ca neconstitutionale este necesar intrucat a nesanctiona un astfel de comportament reprezinta chiar un nou moment critic la adresa unui stat democratic, la principiile care guverneaza Puterea de stat care nu poate exista in afara cadrului organizat.” (Partidul România Unită, 02.09.2015)

Daniel Tăbăcaru: Problema evreiască și procesul comunismului

„De ce, domnule Florian, nu sunt iubiţi evreii din punctul dumneavoastră de vedere? Dacă nu aveţi un răspuns vă dăm noi unul: din cauza unor specimene ca dumneavoastră care nu fac cinste neamului lor şi nici nu produc vreun beneficiu climatului de toleranţă şi bună împăcare. Pentru ce aţi aruncat zoaiele războiului peste masa întinsă cu bucate alese din care vă înfruptaţi de bună seamă, adică din bugetul plătit de contribuabilii români. Poporul acesta vă plăteşte ca să îl umiliţi?” (Partidul România Unită, 02.09.2015)

Radu Preda: Obscenitatea memorială: Cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului?

„Cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului? De unde această obstinaţie de a vedea doar o parte a istoriei? De unde cinismul de a umili pe supravieţuitorii unui teribil experiment social? Cui serveşte, în cele din urmă, obscenitatea memorială prin care am ajuns să ne batem între noi cu numărul victimelor şi să ierarhizăm un rău care ne-a lovit pe toţi în egală măsură?” (Adevărul, 02.09.2015)

Ciprian Voicilă: Somnul rațiunii a născut legea 217/2015. Efectele ei scontate

„Prin promulgarea legii 217/2015 s-a trecut într-o nouă etapă, punitivă: agenții noii ideologii, a corectitudinii politice, au creat cadrul juridic prin care oricine poate să cadă sub incidența legii pentru un simplu gest de patriotism, pentru o carte citită, pentru un comentariu apreciativ la adresa modelelor intelectuale ale României interbelice – Crainic, Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Cioran, Ernest Bernea, Traian Brăileanu, Mihail Polihroniade, Constantin Noica, Ion I.Ionică, Radu Gyr, Constantin Gane, Gheorghe Racoveanu, George Manu, Nicolae Paulescu, Arșavir Acterian, Horia Stamatu. Trăim vremurile în care diverși invertiți emană legi împotriva naturii și a bunului simț elementar: suntem considerați în mod aprioric fasciști, fără nicio probă, iar noi trebuie să dovedim, cu probe acceptate de ei, că nu suntem. A revenit moda sumbră și funestă a culpelor colective.” (Blog Ciprian Voicilă, 02.09.2015)

Dan Pavel: Democrație într-un picior

„Negarea Holocaustului este o faptă care nu trebuie tolerată într-o democrație europeană, mai ales în contextul în care tezele din Mein Kampf sunt repetate ad litteram de islamo-fasciști și de tot felul de admiratori ai acestora, bine distribuiți în spectrul politic. Dar negarea Gulagului (a universului concentraționar comunist din Uniunea Sovietică și din țările comuniste satelite, inclusiv România) este o faptă care este tolerată, și încă pe scară largă. România este una dintre puținele țări care au suferit din plin consecințele experiențelor-limită din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al comunismului. Sub diferite administrații și regimuri politice, România a participat atât la Holocaust, cât și la Gulag. Tratamentul diferențiat față de aceste două experiențe-limită ne arată că nu am învățat aproape nimic din istorie.” (Revista Timpul, 01.09.2015)

Alexandru Florian: Memoria Holocaustului. Un sondaj de opinie util

„Dezbaterea publică din aceste zile a fost ani­mată de Legea 217/2015, recent promulgată şi care ar trebui să aibă un impact direct asupra reprezentării publice a memoriei Holocaustului. Ce recuperăm şi cum simbolizăm în spaţiul pu­blic din multele şi contradictoriile memorii le­gate de România în perioada celui de al doilea răz­boi mondial? Competiţie, coexistenţă sau me­morii exclusive. Colorat de vocalitatea par­ti­zană a extremismului de dreapta, care a dat tonul şi a impus aşa-zisele teme ale dezbaterii, dialogul a semănat mai degrabă cu o suită de monologuri. Lipsiţi de jurisprudenţă în do­me­niu, dar şi de o cultură civică consolidată de valorile democratice, abia de acum urmează să vedem cum va funcţiona legea.” (Revista 22, 01.09.2015)

Liviu Neagoe: Istoria și drumul spre normalitate

„Istoria intelectuală şi politică a României moderne nu poate fi evaluată fără a cer­ceta şi componenta sa antisemită. De la emanciparea evreilor ca su­biect de dezbatere constituţională la „revoluţia spi­ri­tuală“ propusă de Mişcarea Le­gio­nară care a con­dus la pogrom şi Holo­caust, istoria modernă a Ro­mâ­niei ocul­tează reperele antisemite care îi ja­lo­nează parcursul. Metanaraţiunea iden­titară a exa­cer­bat alteritatea evreilor pentru a-şi construi pro­priul discurs va­lorizator prin care istoria naţională avea sens şi semnificaţie.” (Revista 22, 01.09.2015)

Zoe Petre: Nu trebuie să le ridicăm statui lui Cioran, Noica, Eliade sau Ţuţea!

„În privinţa substanţei legii, precizările care au venit acum nu schimbă, bineînţeles, cu nimic soarta operelor intelectuale ale unor oameni precum Cioran, Noica, Eliade sau Ţuţea. Nu despre asta este vorba, dar nici nu este cazul să le ridicăm statui fiindcă au fost simpatizanţi legionari. Aici este nodul problemei” (Ziarul Ring, 01.09.2015)

Cezarina Condurache: Memoria Holocaustului interzice memoriile concurente

„Oponenţii regimului comunist au fost scoşi din memoria publică prin teroare, prin minciună şi prin legislaţia punitivă. Astăzi acceptăm să se reia aceeaşi interdicţie şi mutilare a memoriei publice? Am stat 45 de ani sub întunericul comunist, am bâjbăit 25 de ani în postcomunism încercând să recuperăm câte ceva, răscolind printre minciunile şi resturile lăsate de bolşevici, ca acum să revenim brusc la interdicţie?

Atunci se dorea o memorie publică favorabilă comunismului, astăzi se vrea o memorie publică favorabilă Holocaustului. Cum se face că cei care astăzi trebuie interzişi pentru promovarea memoriei Holocaustului sunt exact aceeaşi oameni care au trebuit interzişi pentru promovarea memoriei bolşevice? Nu vi se pare înspăimântător?” (RostOnline, 01.09.2015)

Marius Oprea: Eu nu cred în atisemitismul românilor

„Eu nu cred în antisemitismul românilor. În afara unor accidente istorice care nu ne aparțin neapărat, nu suntem vestiți prin cruzime față de semenii noștri, poate doar prin cuvinte, și acelea spuse, și nu crezute. Dacă se va întâmpla altfel, ceea ce nu cred, ar continua după evrei – care de fapt nu mai sunt prea mulți în România, așa că antisemitismul nu mai are obiect – o răfuială absurdă cu sașii, cu ungurii, pornită de o fundație care este bugetată de stat (de noi) și care, în fond, ar trebui, în numele fondatorului ei, Elie Wiesel, să promoveze nu ura, răfuiala, ci dragostea și iertarea în numele celor uciși și care nu aveau altceva în ochii arderii lor decât lacrimi. Nici un Dumnezeu și nici o etnie. Doar lacrimi.” (Revista Timpul, 31.08.2015)

Dan Cristian Ionescu: Domnule Klaus Iohannis, câte locuri ați pregătit în închisori pentru patrioții români?

„Da, in timpul lui Ion Antonescu au avut de suferit si multi evrei (nu toti) si multi tigani (nu toti). Insa daca vreti sa recunosc ca in Romania a existat un holocaust impotriva acestor natii, dati-mi un exemplu de evreu ars si un exemplu de tigan ars ca urmare a politicii oficiale. Daca nu, nu! Este indiscutabil, nimeni nu poate nega acest fapt, in timpul nazismului evreii au suferit mult, greu si nemeritat (ceea ce in mod gresit, socotesc eu, este numit holocaust). Legea 217 trimite la inchisoare pe cei care minimalizeaza efectele holocaustului. Dar cine a stabilit limita sub care efectele sint minimalizate? Iahve cumva? De ce nu sint trimisi la inchisoare si cei care cu rea credinta, in mod mincinos, exacerbeaza aceste urmari?” (Napoca News, 31.08.2015)

Cristian Pârvulescu: Strategia amalgamului. De ce am demisionat din Consiliul Ştiinţific al IICCMER

„Metoda nu e nouă şi e menită să creeze diversiune: amalgamul dintre legionarism şi comunism urmăreşte să distragă atenţia de la un subiect, pentru a atrage atenţia asupra altuia, la fel de legitim, dar fundamental diferit. Or, analiza critică a celor două fenomen totalitare trebuie făcută separat. Din păcate, nu asta s-a întîmplat cu aşa-zisa lege antilegionară. Atacul împotriva acestei legi, care a pornit încă înaintea promulgării sale, a urmărit – şi, dacă privim presa, a reuşit – să deturneze dezbaterea publică de la un subiect către celălalt, introducînd accente de emotivitate şi adversitate, ca să nu mai vorbim de atacul la persoană – care împiedică orice analiză sine ira et studio. Amalgamul dintre legionarism şi comunism urmăreşte să facă uitate faptele istorice, să relativizeze mesajul legionar şi să se treacă cu vederea incompatibilitatea de principiu între ideile legionare şi democraţie. Un atac la adresa democraţiei în numele democraţiei!” (Observator cultural, 31.08.2015)

William Totok: O lege „anticomunistă“ ar interzice statuia lui Adrian Păunescu

„Promulgarea de către preşedintele ţării a Legii nr. 217/2015, modificate, a stârnit o avalanşă publicistică, întreţinută mai ales de câteva persoane gălăgioase, specializate în reabilitarea unor figuri care în trecut au ieşit în evidenţă ca extremişti de dreapta. În acest context, a ieşit la suprafaţă şi acea spumă verde murdară a vechilor legionari şi a neo-legionarilor care au crezut că în România agitaţia şi propaganda gardistă vor fi tolerate la nesfârşit. S-au mai pronunţat împotriva legii şi intelectuali de bună-credinţă care ori n-au citit cu atenţie legea, ori n-au citit-o deloc, luându-se după agitatorii de profesie care se lamentau că în România se introduce cenzura. În principiu, dezbaterea în jurul legii este binevenită, fiindcă limpezeşte anumite nedumeriri. Pe de altă parte, e regretabil că în mai toate luările de poziţie se pune accentul pe victimele legionare, dintre care un număr mare au fost implicate în acţiuni criminale, iar altele au luptat pentru biruinţa gardismului şi instaurarea unui regim dictatorial. Vă dau un exemplu emblematic. La începutul acestui an, s-a cerut canonizarea fostului şef al poliţiei legionare, Alexandru Ghica (Alecu Ghyka), prezentat ca o victimă a comunismului şi „sfânt al închisorilor“.” (România Liberă, 31.08.2015)

AFDPR: Comunicat de presă

„În luările de cuvânt delegații au atras atenția asupra caracterului neconstituțional al Legii 217/2015 și au votat în unanimitate rezoluția prin care să se solicite Avocatului Poporului să ceară Curții Constituționale a României să o abroge pentru că este fundamental neconstituțională, antidemocratică și inoportună.” (AFDPR, 31.08.2015)

Anca Apostol: Scandal la IICCMER privind Legea anti-legionară. Cinci membri ai Consiliului Ştiinţific cer demiterea lui Radu Preda

„Legea anti-legionară dezbină Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. Patru membri ai Consiliului Ştiințific cer schimbarea preşedintelui Institutului pentru declaraţiile pe care le-a făcut despre Legea anti-legionară. Cei patru membri ai Consiliului Ştiințific anunţă că deja s-au autosuspendat din funcţii până când Guvernul îi găseşte înlocuitor lui Radu Preda.Aceștia sunt: Zoe Petre, Dennis Deletant, Cristian Pârvulescu și William Totok.” (Active News, 31.08.2015)

Ecaterina Fermo: Bunicul meu evreu, ucis de comuniști și protejat de românii ortodocși. Câteva observații asupra legii anti-legionare

„S-a făcut atâta discuție pe tema antisemitismului propagat de cei ce au simpatizat cu ideile creștine ale Mișcării Legionare. Eu, care provin din neamul evreiesc și nu neg existența holocaustului, ci încerc să sufăr odată cu tot cel ce este nedreptățit și osândit, fie el evreu, român sau orice altă națiune, totuși românii și mai ales elita culturală interbelică, nu au fost antisemiți și nici rasiști. Acești apologeți ai creștinismului nu au propovăduit decât mila creștină, înveșmântată însă în haina demnității românești. Iar acum nici nu poate fi vorba de antisemitism, nu există un pericol real în societatea românească de azi. În anul 2015 mai putem vorbi de antisemitism în România, când numărul evreilor nu depășește câteva mii?
Faptul că o stradă sau o asociație va purta numele unui filozof sau preot sau om de mare cultură românească ce a împărtășit aceleași idealuri creștine de mântuire cu membrii Mișcării se poate numi antisemitism?” (Atitudini, 30 august 2015)

Silvian Emanuel: Legea „antilegionară” comentată pe articole

„Problemele care decurg de aici se desprind din sensul larg al faptelor cu caracter legionar, între care intră şi ajutorarea aproapelui, camaraderia, organizarea de tabere de muncă voluntară etc. Această formulare este parcă inspirată din rechizitoriile justiţiei staliniste din România anilor de după cel de-al Doilea Război Mondial, în care era considerat drept „ajutor legionar” orice sumă de bani sau orice ajutor, indiferent de natură, oferit unei persoane care a făcut parte din Mişcarea Legionară. ” (Silvian Emanuel, 30.08.2015)

Mizeria istoriei: Fabrica de legionari (IV)

„Apare ca evident că MAE a căutat prin această cerere să găsească oarece „urme de legionarism” în biografia poetului, dat fiindcă Securitatea a mostenit arhiva fostei SSI, care după cum vom vedea, a „bricolat” si alte dosare de „legionarism” unor mari personalităti precum Mircea Eliade, după cum vom vedea mai târziu. Sigur, procedeul este detestabil în sine, dat fiindcă mai întâi detractori animati de interese obscure lansează o acuzatie nefondată, dovezile urmând a fi „fabricate” ulterior. Dovadă că fosta Securitate e mai vie si mai palpabilă ca oricând, în scenă intrând acum progeniturile fostilor tartori comunisti, pentru că nu-i asa? Sângele apă nu se face, măi tovarăsi! Sau aschia nu sare departe de trunchi, cum vreti Dvs.” (Mizeria istoriei, 30.08.2015)

Mihaela Stroescu Wallbraun: "Mi-ar plăcea să cred că eforturile voastre vor reda demnitatea unchiului meu"

„"Problemele geopolitice" - după cum a invocat angajatul MAE de la Bratislava, Radu Coantă - nu scuză lipsa de profesionalism şi cultură precară până la inculltură a unor funcţionari care nu-şi cunosc nici măcar fişa postului. Altfel nu se poate explica atitudinea Ambasadei României, care îşi permite denigrarea numelui şi a memoriei unui poet-erou căzut în lupta anti-hitleristă în urmă cu 70 de ani, la 1 februarie 1945. Nici astăzi nu am primit scuzele de rigoare!” (Cotidianul, 29.08.2015)

Ion Spânu: După ce s-a consultat şi cu Institutul „Elie Wiesel”, MAE ne dă dreptate: "Ion Şiugariu nu a fost legionar şi nu a fost condamnat pentru crime de război sau genocid"

„...Din Comunicatul MAE, înţelegem limpede că acea precizare, cum că s-a evidenţiat „existenţa unor informaţii care indică simpatiile politice legionare ale poetului Ion Şiugariu (cetăţeanul român Ion Soreanu)”, vine din partea Institutului „Elie Wiesel”, cel care a contribuit la promovarea Legii 217/2015, supranumită anti-legionară. Totuşi, nici măcar această lege, cu toate exagerările sale, nu condamnă SIMPATIILE POLITICE ale cuiva, ci doar crimele de război şi genocidul, ori Ion Şiugariu nu a fost niciodată încadrat de nimeni în aceste categorii! Oriunde în lume, a condamna pe cineva pentru ideile sau reprezintă un proces de intenţie şi înseamnă nerespectarea dreptului la opinie, ceea ce este una dintre cele mai grave infracţiuni la adresa drepturilor fundamentale ale omului!” (Cotidianul, 29.08.2015)

Ioana Lucăcel, Mircea Crișan: GAZETA cere implicarea parlamentarilor de Maramureş în cazul Ion Şiugariu

„În mod ciudat, după gafa de proporţii a funcţionăraşului de la Ambasada României în Slovacia care i-a pus nefondat eroului martir Ion Şiugariu stigmatul de „fascist”, într-un stil demn de „Tribunalul Poporului”, niciuna dintre autorităţile din ţară nu au exprimat un punct de vedere. În plină tăcere a preşedintelui, premierului şi parlamentarilor, poliţistul slovac Lubos Nepsinský din Brezno a trimis o scrisoare-protest Ambasadei române. GAZETA de Maramureş a cerut parlamentarilor de Maramureş să se implice în acest caz. Trei aleşi au promis că vor face interpelări sau declaraţii politice.” (Gazeta de Maramureș, 28.08.2015)

Alexandru Florian: O lege pentru o societate civilă nepregătită?

„Legea a avut și are ca obiectiv redarea corectă a memoriei holocaustului în spațiul public. Pentru aceasta, având în vedere realitatea, legiuitorul a considerat necesar să prevină și să limiteze – cum altfel decât prin interdicții, dacă societatea civilă nu are reacții? – memoriile concurente. Pe acelea care, direct sau indirect, întinează memoria holocaustului: negaționismul, eroizarea lui Ion Antonescu, a simbolurilor sau elitei fasciste etc. În 2015, completările au în vedere definirea instituțională și a simbolurilor legionare ca fiind fascismul din România. De asemenea, deși drama evreilor și romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este parte a holocaustului european, pentru mai multă precizie, acum se definește holocaustul din România. Despre europenitatea acestei legi nu mai are rost să menționez. Despre faptul că își propune să inculce valori civice democrate cred că trebuie să semnalez.” (Timpul, 28.08.2015)

Nicolae Manolescu: Legea 217 și numele de străzi

„Faptul că Legea 217 păcătuieşte prin parţialitate ideologică nu contribuie la limpezirea criteriilor, ci, din contra, sporeşte şi mai mult confuzia. N-am avut un proces al comunismului, dar n-am trăit pe o altă planetă înainte de 1989, ca să nu-i fi simţit caracterul criminal, iar Raportul Tismăneanu, publicarea dosarelor CNSAS, paginile consacrate periodic de presă şi de mass-media trecutului regim şi oamenilor săi nu ne permit să închidem ochii. Dacă e vorba de fapte reprobabile, ele n-au culoare politică exclusivă, verde sau roşie.” (Adevărul, 28.08.2015)

Ziariști Online: Cum a murit eroul-martir Ion Şiugariu, poetul ucis întâi de hitlerişti şi a doua oară de bolşevicii de la MAE şi “Elie Wiesel”. Scrisoare In Memoriam, la data când urma să fie aniversat la Brezno

„“Subl. (r) Ion Soreanu-Șiugariu, n. 6.06.1914 Băița/România, d. 1.02.1945 Brezno/Slovacia, Soldat Român, Poet. Cetățenii orașului Brezno îi dedică recunoştința lor. Niciodată nu vom uita. Onoare în memoria lui.” – Acestea sunt rândurile care erau deja pregătite pentru două plăci de marmură, una pentru podul ce urma să-i poarte numele şi alta pentru locul morţii eroului-martir, la Gara din Brezno. Nu a fost să mai fie aşa din cauza unei directive demente emise ca urmare a unei legi şi mai demente, cunoscută sub numele de Legea “Elie Wiesel”.” (Ziariști Online, 28.08.2015)

Cristian Negrea: Un erou negat: Ion Șiugariu

„Orice popor ar fi mândru să i se facă un astfel de omagiu ca recunoaștere a unui erou din rândurile sale, dar noi, nu, cei plătiți din banii poporului român, cu funcții în ambasada din Slovacia, nu vor asta, deși nicio lege din lumea asta nu-i oprește! E un caz de incompetență crasă, dacă nu ceva mai mult! Așa este dacă personalul care ne reprezintă peste hotare este numit pe criterii politice, de partid! La astfel de monstruozități ajungem.” (Cristian Negrea, 27.08.2015)

Sorin Bocancea: Legea antilegionară

„Dezbaterile pe marginea Legii 217/2015 care reglementează statutul organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, denumită în presă „legea antilegionară”, sunt departe de a se fi terminat, fapt ce dovedeşte că societatea românească, ce a probat cele două forme de totalitarism ale secolului XX, fascismul şi comunismul, nu a beneficiat de o dezbatere serioasă cu privire la aceste fenomene politice.” (Adevărul, 27.08.2015)

Dan Tănasă: Primăria din Brezno a decis: podul unde a murit poetul-erou Ion Şiugariu NU îi va purta numele

„În cursul acestei dimineți surse din Primăria Brezno mi-au confirmat telefonic faptul că în data de 28 august 2015, data la care orașul Brezno va sărbători ridicarea la luptă împotriva fascismului, o sărbătoare națională în Slovacia, nu se va mai oficializa denumirea podului din apropierea centrului orașului cu numele poetului-erou Ion Șiugariu, mort lângă acest pod.” (Dan Tănasă, 26.08.2015)

Alexandru Racu: De la lupta împotriva religiei și omagierea tovarășului prim-secretar la lupta împotriva legionarismului

„...dacă în anii 70 tânărul Alexandru Florian propovăduia lupta împotriva religiei înarmat cu citate din operele tovarășului prim-secretar, pe care tot pe atunci îl cita elogios și Vladimir Tismăneanu, stau și mă întreb dacă, pe de altă parte, reprezentanții comunității evreiești, în special cei care se revendică de la religia iudaică ce stă la temelia poporului evreu, se simt bine ca memoria lor să fie gestionată de un personaj profund contestabil, asta în condițiile în care, după cum bine știm, comunismul a persecutat toate religiile, inclusiv pe cea iudaică. Dacă ne propunem să demontăm echivalarea perversă, stupidă și ilegitimă a comunismului cu iudaismul, pe de o parte, și cu antilegionarismul, pe de altă parte, oare nu este în interesul comunității evreiești ca să iasă în față cu alți oameni, oameni care să infirme prejudecățile?” (Blog Alexandru Racu, 25.08.2015)

Lucia Șiugariu: "Români, vă mulţumesc tuturor şi iertaţi o bătrână româncă pentru că încă mai crede în ţara sa"

„Soţul meu nu a fost legionar. Dar dacă ar fi fost, ca milioane de alţi tineri români - dintre care mulţi au murit pe front, iar alţii prin munţi şi închisori -, atâta timp cât nu ar fi fost condamnat pentru nici o faptă reprobabilă cum ar fi putut fi condamnat peste 70 de ani, fără putinţa de a se mai apăra, sub acuza de "duşman al poporului - bandit legionar"? Condamnare în masă au mai făcut-o doar naziştii cu evreii şi bolşevicii cu naţiunile pe care le-au subjugat. S-au reînfiinţat lagărele naziste şi "Tribunalele Poporului"?” (Cotidianul, 25.08.2015)

Mircea Stănescu: Un panseu, două

„Am mai spus, repet: în Romania ai voie să conteşti existența lui Dumnezeu. Dar dacă conteşti holocaustul-cu-haş-mare – noua suprareligie – te-a luat dracu!...

La fel, noi, istoricii, spunem, repetăm: Nu există legi / legități istorice, şi de aceea disciplina noastră este ştiința individualului (a faptelor istorice concrete).

Dar noi, românii, avem o lege juridică în materie de istorie!...” (Blog Mircea Stănescu, 25.08.2015)

Ion Spânu: Pentru a denigra sistematic marile personalităţi culturale ale României, Alexandru Florian are un salariu de 81.614 RON pe an de la Guvernul Ponta

„N-am auzit ca Institutul „Elie Wiesel" să scrie undeva un singur cuvînt împotriva Anei Pauker, Silviu Brucan, Nilolski sau Radu Florian, criminali ideologici mult mai periculoşi decît cele cîteva articole ale lui Mircea Eliade sau Emil Cioran.

Şi pentru asta, statul român plăteşte anual cîteva miliarde de lei pentru a finanţa această campanie de denigrare a valorilor culturale româneşti. Era cîndva o vorbă: nimeni nu-şi plăteşte trădătorii sau denigratorii. Uite că există cineva: Guvernul României!” (Cotidianul, 24.08.2015)

Ioan Buduca: Criminalizarea gândirii

„Noutatea legii Antonescu stă în infracţionalizarea cultului şi în criminalizarea propagandei. Dar ce judecător va şti de unde încep propaganda şi cultul şi până unde poate merge răspândirea unei idei fără să fie promovare vinovată, sau până unde poate merge admiraţia publică pentru cineva fără să fie cult?” (Cotidianul, 24.08.2015)

Radu Preda: Legea antilegionară este procomunistă

„Contrar opiniei inițiatorilor, această lege nu a scos la suprafață cohorte de extremiști, de „anticomuniști antidemocratici" sau de antisemiți, ci a pus în discuție, fie și indirect, absența unui consens minim istoriografic privind trecutul traumatizat al României din ultimul secol. Or, așa cum se știe, societatea românească a parcurs, fără întrerupere, aproape trei sferturi de veac sub semnul dictaturii: de la dictatura regală a lui Carol al II-lea la cea a proletariatului, trecând prin cea legionară și apoi militară, a lui Antonescu. Una peste alta, nu trebuie să ne mire că s-au acumulat multe interogații, penumbre, neclarități. Acestea ar fi meritat să fie abordate după 1989 în spirit nepartizan, echilibrat, fără încărcătură revanșardă și fără o agendă ascunsă de reabilitare a unora sau de diabolizare a altora.” (România liberă, 23.08.2015)

Claudiu Târziu: Cei ce dau un nou nume românilor: fascişti

Cîteva mostre din puţul gîndirii apărătorilor Legii antiromâneşti, antidemocratice şi anticonstituţionale 217/ 2015:

Laszlo Alexandru: „În optica mea, cine-i contra antilegionarilor, e prolegionar, ce s-o mai tot scăldăm?”. (De pe pagina sa de Facebook)
 
Alexandru Florian: "Orice român care se îmbracă în port naţional fără să fie ţăran este fascist, legionar". (A rostit asta într-un cerc nu foarte restrîns de persoane)
 
Adrian Cioflîncă: "Sfinţii închisorilor sînt legionari, deci criminali". (A declarat, cu alte cuvinte, unui radio local din Iaşi; sursa e disponibilă pe net)” (Blog Claudiu Târziu, 23.08.2015)
 
Mizeria Istoriei: Fabrica de legionari (III)
 
„Cărtile lui Țutea, atâtea câte s-au putut scoate după lovilutie, se găsesc azi în orice chiosc de presă, iar politruci cominternisti de calibrul moral al dlui Alexandru Florian & Co. nu mai pot face nimic. Asta-i doare pe dânsii. Neputând să distrugă ideile, se concentrează asupra memoriei colective.” (Blog Mizeria istoriei, 22.08.2015)
 
Mizeria Istoriei: Fabrica de legionari (II)
 
„Retineti deci ! Poet legionar – asta este de fapt ceea ce se umărea, fiind de fapt si prima informatie care este indexată de google. Ion Siugariu – poet legionar – Ion Siugariu – poet legionar – Ion Siugariu – poet legionar – repetati în cor! să vă intre bine în cap! POET LEGIONAR. Autorul articolului este un anume Alexander Tendler, un personaj bine-cunoscut printre wikipedisti, un evreu care împarte personalitătile culturii si istoriei românesti în ne-legionari si legionari. Simplu ca bună ziua. Toti cei care nu si-au exprimat măcar o dată în viată admiratia si dragostea netărmurită fată de poporul evreu, sunt legionari, fie ei cripto-, pseudo- sau doar simpatizanti, persoane care în mod sigur ar fi devenit legionari la un moment dat sau într-un anume context istoric. Zonă gri nu există atunci când este vorba de evrei, acesta este punctul de vedere al acestui individ, n-aveti decât să urmăriti discutiile ocazionate de redactarea articolelor.” (Blog Mizeria istorie, 16.08.2015)
 
Mizeria Istoriei: Fabrica de legionari (I)
 
„Desi s-a încetătenit cumva în folclor imaginea legionarului cu cămasă verde, centură cu diagonală si pistol la brâu, cu toate că era o ocazie solemnă, omul nostru nu poartă pistol. Adevărul este că legionarii nu purtau armă – pe nicăieri în fotografiile de arhivă, si există mii de imagini, nu apare nici un legionar înarmat. Regimul armelor în epoca Antonescu, ca si în cea dinainte era extrem de strict, chiar mai strict decât azi. Un număr extrem de mic de legionari avea dreptul să poarte armă, respectiv o parte a membrilor politiei legionare, vom vedea altă dată listele cu cei autorizati de către printul Alexandru Ghica, seful politiei în timpul regimului national-legionar.” (Blog Mizeria istoriei, 02.08.2015)
 
 
Abuzul în cazul poetului erou Ion Şiugariu a intrat într-o nouă fază la fel de aberantă ca şi cea iniţială! Revoltaţi de atitudinea pe care Ambasada României la Bratislava a avut-o în cazul Şiugariu, mai mulţi jurnalişti au solicitat Ministerului Afacerilor Externe un punct de vedere asupra situaţiei, amendarea celor vinovaţi de abuz în serviciu şi soluţionarea cazului. Cu toţii au primit acelaşi răspuns din parte MAE, răspuns prin care MAE solicită Institutului Elie Wiesel să emită o sentinţă ideologică asupra căreia nu are competenţă şi nici atribuţii!” (Rostonline, 22.08.2015)

Ioan Roșca: Scrisoare larg deschisă către...

„Nu puteţi pretinde că nu înţelegeţi miza, că nu observaţi sensul provocării - dacă doriţi să fiţi lăsaţi pe socluri de intelectual. Dacă nu aţi studiat serios istoria contemporană, făceţi-o măcar acum sau încredeţi-vă în cei care au făcut-o obiectiv şi nu în cursurile (eventual scurte) ale Rollerilor de serviciu. Ştiţi bine că aproape tot ce s-a spus despre "fascişti" în România, de 70 de ani, este propagandă comunistă, întru justificarea tiraniei devastatoare instalate de ocupant (URSS). Poate nu aţi înţeles însă că şi ceilalţi Aliaţi, care au girat genocidul cu care s-a încheiat al doilea război mondial, au interes să ne închidă gura şi întunece minţile, ca să nu scoatem la iveală adevăruri dureroase, care pot zgudui din temelii axiologia (ideologia) politică mondială.” (Piața Universității, 22.08.2015)

Mircea Popa: O lege nedreaptă!

„Legea n-are nuanţe, e otova, la fel ca şi gândirea dogmatică a legiuitorilor. Lipsurile acestei legi condamnă trecutul românesc ab initio, dar şi pe cei care vor avea curajul să spună câte ceva despre acest trecut, adică altceva decât cele hotărâte şi lămurite, odată pentru totdeauna de dl. Florian şi de grupul său de justiţiabili.” (Clujul cultural, 22.08.2015)

Ion Spânu: Despre Holocaust şi Comunism, cu durere, compasiune, dar şi revoltă

„Marii şefi de stat din ultimele decenii au făcut gesturi istorice de împăcare între Germania, Italia, Anglia, Franţa, dînd un semnal pentru întreaga omenire: nimic nu trebuie uitat, dar nimic din răul acela imens nu trebuie păstrat ca motiv de răzbunare! Legea aceasta 217/2015, coaptă de minţi înfierbîntate, trebuie abrogată imediat, pînă nu generează efectul acela îngrozitor care separă oamenii după criterii etnice: noi şi ei, ai noştri şi ai lor. Abrogaţi legea aceasta dacă vreţi să rămînem toţi împreună!” (Cotidianul, 22.08.2015)

Ion Spânu: Marx de-aici, domnule Alexandru Florian! Directorul Institutului „Elie Wiesel" a fost propagandist al comunismului şi al PCR

„Cu această carte, „Cunoaşterea ştiinţifică şi apusul zeilor", publicată în 1975, Alexandru Florian era aruncat de tatăl său între tinerii ideologii ai PCR, iar acum, la 40 de ani de la apariţie, aceeaşi broşură îl situează pe lista comuniştilor travestiţi în democraţi care, dacă ar exista o lege care să condamne această ideologie criminală, l-ar trimite exact acolo unde ar vrea el să-i trimită pe cei care vor în continuare să-i citească pe Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran sau Mircea Eliade.” (Cotidianul, 21.08.2015) 

Ioana Lucăcel: Jenant, mișeilor! / Dezgust

„Despre numele lui Radu Coantă, secretar II la Ambasada României din Bratislava s-a auzit abia acum. De Ion Şiugariu auziseră toţi. Chiar şi pentru funcţionarii slovaci e un erou şi un model. Un om care a plătit libertatea altora cu preţul vieţii sale. Sacrificiul suprem, mai presus de orice tăgadă şi dovada în care nimeni nu poate minţi. Dar sacrificiul lui Şiugariu n-a fost destul de convingător pentru Coantă.
O informaţie de pe net sau un articol cântăreşte, în opinia lui, mai mult decât viaţa unui om. Şi, dintr-un birou comod de ambasadă e uşor de dat verdict.
Pe Coantă l-au întrebat mulţi cum poate fi legionar şi fascist un om care a murit luptând contra fasciştilor? Evident, n-a răspuns. Dar nu i-a spus nimeni pe şleau: „n-ai tu căderea să vorbeşti despre el". ” (Gazeta de Maramureș, 21.08.2015)

Ioana Lucăcel, Mircea Crișan: Pentru eroul Ion Şiugariu, amar ca pelinul e glonţul Ambasadei

„Străinii vor să cinstească memoria eroilor noştri, dar oficialii propriului popor refuză! România s-a făcut de râs pe plan internaţional printr-o gafă diplomatică de proporţii, cu implicaţii istorice. Legea „antilegionară" face o primă victimă şi un prim abuz. O situaţie pe cât de absurdă, pe atât de penibilă, în care un erou care a luptat pe frontul anti-hitlerist e numit fascist.” (Gazeta de Maramureș, 21.08.2015)

Corneliu Florea: Anticonstituționala Lege 217 din 2015 

„În Articolul 6, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge până la cinci ani dacă în public se neagă, contestă sau minimalizează Holocaustul. Holocaustul evreilor nu se poate nega, cei ce îl neagă nu trebuie trimişi în închisoare, ci puşi să citească cel puţin o sută de cărţi din milionul care s-a scris şi a dovedit holocaustul evreilor.
În final, Legea 217 din 2015 devine derizorie, fiindcă suntem în secolul XXI, în care nu se mai fac proscrieri ca în Imperiul Roman, nu se admit metode inchiziţionale sau să se ardă cărţile ca pe vremea lui Hitler şi Stalin. E penibil să o luăm, a doua oară, cu schimbatul numelor de străzi şi dărâmatul de busturi şi statui, ca să prevenim genocidul contra umanităţii. Grotesc, bizar, când omenirea are atâtea alte probleme majore de rezolvat, să nu mai vorbim de cele româneşti.... ” (Mesagerul, 21.08.2015)

Liviu Ornea: 217/2015 - O lege Inutilă.

„Tare nu-mi place legea asta nouă-veche, 217/2015, care incriminează „promovarea persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război" şi „interzice organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob".
Nu-mi place, în primul rînd pentru că nu ştiu ce înseamnă a promova cultul cuiva sau a ceva şi n-am văzut sintagma definită în lege; nu ştiu ce înseamnă simbol cu caracter rasist sau xenofob. Înţelesul unui semn, al unui simbol depinde de context.” (Observator cultural, 21.08.2015)

Dan Tomozei: Inconştienţa, lipsa de responsabilitate politică, social-culturală, servilismul şi delirul iniţiatorilor Legii nr. 217/2015

„Dacă Antonescu şi Scutaru afirmă că potrivit noii legi nu există probleme în promovarea personalităţilor româneşti, Alexandru Florian a solicitat deja public eliminarea statuilor şi plăcilor comemorative ale lui Nichifor Crainic şi Mircea Vulcănescu, a cărui statuie din Piaţa Sfântul Ştefan din Sectorul 2 - Bucureşti, potrivit noii legi, ar trebui să fie demolată (vezi solicitarea semnată de Alexandru Florian în numele instituţiei guvernamentale pe care o conduce)! Afirmaţiile lui Florian, din poziţia de director de instituţie aflată în subordinea Guvernului României au fost făcute înaintea interviurilor date de cei doi liberali. Asta ne confirmă delirul, inconştienţa, lipsa de responsabilitatea politică, socială şi culturală a celor care au iniţiat Legea nr. 217/2015: Antonescu, Scutaru şi Gerea. Să oferi posibilitatea unui atac legal la adresa personalităţilor române, după ce acestea au devenit jertfe în perioada teroarei sovieto-comuniste demonstrează nu doar inconştienţă ci şi o profundă necunoaştere a realităţilor româneşti.” (Art-Emis, 20.08.2015)

Silvia Jinga: O lege fără-de-lege împotriva Neamului Românesc

„Audiind masa rotundă de la „Realitatea TV", am fost cuprinsă de o revoltă de nedescris. Domnul Florian a conchis că în România este o problemă, că suntem încă incapabili să adoptăm valorile europene, că - asta e culmea ! -, noi încă folosim sintagma Neamul Românesc. Domnului Florian i se pare oarecum tribală această sintagmă pentru că, zic eu probabil e deranjat, că ar sugera ideea înrudirii prin sânge a indivizilor. Să-i reamintim că Christos a zis: „luați, mâncați, acesta este sângele meu care pentru voi se varsă spre iertarea păcatelor!". Da, pe cei de-un neam îi leagă nu doar sângele, ci istoria, tradițiile, valorile morale, dragostea de glie. Tocmai evreii să fie împotriva sintagmei Neam Românesc, tocmai ei care cultivă un naționalism pe față?!” (Art-Emis, 20.08.2015)

Ioan Roșca: Ce idei legionare sunt interzise și de ce?

„Păpuşarii lumii de azi încearcă să ne dicteze trecutul ca să nu scăpăm către un alt viitor. Cei care recomandă supuşilor să adere la ideologia stăpînilor pot fi presupuşi agenţi ai acestora.

Aş dori să ni se explice care sînt ideile legionare ce trebuie eradicate, încît să nu poată fi actualizate - pentru că sînt socialmente nocive (şi nu pentru că ar deveni arme contra sistemului care ne degradează patologic).

Explicitarea concepţiilor, ideilor şi faptelor incriminabile- ca legionare- este strict necesară nu numai pentru predictibilitatea juridică ci şi pentru predictibilitate politică. Trebuie să ştim ce fel de concepţii, idei şi fapte doresc de la noi cei care au puterea să ne dicteze legile. Şi pentru a ne putea conforma precis şi pentru a ne putea opune precis.” (Piața Universității, 20.08.2015)

Radu Ulmeanu: Rușine domnule Florian!

„Alexandru Florian, demn reprezentant, prin tată cel puţin, al comuniştitor aduşi pe tancuri, cum se spune, de ocupanţii sovietici în august 1944, şi care, împreună cu comuniştii locali, au instituit cea mai cruntă teroare asupra poporului român odată cu preluarea prin fraudă a puterii, având în sarcină circa un milion de victime, morţi, schingiuiţi, suprimaţi în regim de exterminare în noile lagăre comuniste din România, găseşte cu cale să condamne şi să impună poporului român, din care dovedeşte acum prin chiar aceste măsuri demente şi arbitrare că nu face parte, restricţii în ceea ce priveşte însăşi istoria lui netrucată, trucând-o însă el însuşi.” (Cotidianul, 20.08.2015)

Eli Kaufman: Despre „antisemitismul" din România

”Am să vă spun acum: eu am văzut asta şi la Iaşi! Este un profesor acolo, care a scos nişte oseminte să arate că este un pogrom (anti)evreiesc, dar este un pogrom al unor români nu de evrei. Noi toţi am fost împotriva acestei poveşti, cu dezgropatul... (într-adevăr, Rabinii chemaţi la Iaşi nu au ţinut slujbă religioasă pentru că au considerat că osemintele nu sunt evreieşti - n.r.). E acest profesor dn Iaşi, Ciofalcă, parcă (Cioflâncă - n.r.), şi el a făcut toată povestea asta, pentru că este antiromânească. Pentru că a primit fonduri, de la organizaţii din America... Aşa ca de multe ori evreii susţin! Băsescu! Băsescu a dat un premiu unui rabin-păpusă care batjocoreşte toată România în străinătate. Poate Băsescu nu a ştiut, comunitatea i l-a propus... Ăştia aduc ură între români şi evrei. Eu am avut sediu aici şapte ani, vin aici în România, merg îmbrăcat aşa, ca evreu (ortodox). Niciodată nu am văzut antisemitism! Am făcut prima ieşire de Tora în stradă de la Razboi! Nu am văzut niciodată antisemitism în România. Jos pălăria! Ei, (cei de la) comunitatea evreiască spun că e antisemitism, pentru că ei vor să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani. Unde merg banii, nu ştiu! [...] Dar adevărul este că aici nu este nici un antisemitism. Un evreu religios ca mine este mai atacat în Tel Aviv decât în Bucureşti.” (Art-Emis, 20.08.2015)

Aurel Vainer, Beris Liviu: Dezbateri pe marginea Legii 217/ 2015. Comunicat de presă al Federației Comunităților Evreiești din România

„Legea 217/ 2015 nu interzice lecturile de vreun fel sau studiul trecutului recent și nici nu afectează libertatea de exprimare în definiția ei constituțională. Interzice incitarea la ura națională, etnică, rasială sau religioasă sau la schimbarea violenta a ordinii democratice, cultul persoanelor vinovate pentru infracțiuni precum genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. Totodată, nu permite promovarea, sub forma propagandei, a concepțiilor xenofobe, antisemite și fasciste, inclusiv legionare. Aceste prevederi respecta spiritul textului constituțional și completează Codul Penal.” (Cotidianul, 20.08.2015)

Adrian Costea: Situație absurdă generată de legea „anti-legionară”

„Aveţi grija ce afirmaţi si, mai ales, ce scrieţi la tinereţe. Verba volant, scripta manet. Totul se interpretează şi mai târziu se poate întoarce impotriva voastră. La 27 de ani, în 1940, Ion Şiugariu a crezut in Mişcarea Legionară şi şi-a exprimat ataşamentul fata de ideile acesteia într-un articol. DE ACELASI AUTOR Erwin Albu: Am învăţat că, din postura de simplu cetăţean, poţi muta m... „Fata cu coroniţă si cu zâmbet natural de copil”, locul al II-lea la O... Sine ira et studio: despre violul din Vaslui A căzut în capcana în care au căzut şi cad si astăzi mulţi tineri. Un partid extremist, pentru a-şi atrage militanti şi activişti, va promova diferite utopii şi idealuri naive. În sute de ani de istorie, de la afirmarea sistemelor politice moderne, n-am învăţat un singur lucru: extremismul este un anticorp, uneori chiar şi un tratament paliativ pentru anumite probleme cu care se confruntă societatea, nerezolvate de partidele tradiţionale, aşa-zis moderate” (Adevărul, 19.08.2015)

Gheorghe Pârja: Ion Șiugariu, de la erou la proscris?

„Mă întristez. O lege confuză, cu aripi de pasăre neagră pluteşte în văzduh. Un şarpe veninos s-a insinuat în societatea românească. Parcă era prea multă linişte. Legea trebuie urgent recitită. Abrogată. Fac apel la parlamentarii maramureşeni să nu aţipească. Cum au făcut-o. Cum a făcut-o şi preşedintele Iohannis. Prima victimă a Legii 217/2015 este poetul-erou Ion Şiugariu din Maramureş. Şi noi ce facem? Îl omorîm a doua oară pe Ion Şiugariu? Mi se pare cutremurător! Ca după şapte decenii, din erou prin moarte să devină un proscris. Fac apel la luciditate! Cred că Legea nu se referă la Ion Şiugariu. Poluarea a venit din partea unor funcţionari speriaţi, lipsiţi de cultură. Mai ales de bruma de diplomaţie. Ion Şiugariu nu este un pericol pentru conştiinţa mea. Se pare că analiza istoriei nu este făcută. Realitatea prezentă trebuie să ne îndemne la spunerea răspicată a adevărului. Am mai spus, că dezaprob orice extremism. Dar Legea trebuie urgent regîndită!” (Graiul Maramureșului, 19.08.2015)

Liviu Daniel: Urâții din umbră

„Nu inseamna ca esti fanatic sau xenofob doar pentru ca iti exprimi dreptul democratic de a-ti expune punctul de vedere fata de o lege nedemocratica. Nu inseamna ca esti fascist doar pentru ca asa te-arata niste urati iesiti din intuneric, care au singur scop sa provoace dezbinare si ura. Nu inseamna ca esti complice daca tii partea unuia condamnat pe nedrept si mai ai si dovezile in plic, doar pentru ca exista acea condamnare pe nederept (vezi procesele in regim pausal din perioada comunista)” (Rostoline, 19.08.2015)

Vladimir Tismăneanu: Memento: Există Legea de comemorare a victimelor fascismului si comunismului

„Discuția despre comunism, fascism, anticomunism și antifascism devine, se pare, tot mai aprinsă. S-au format tabere ad hoc de sustinatori si de inamici ai asa-numitei Legi antti-legionară. Poate că nu este inutil să propun aici o invitație la luciditate, la claritate morală și la respect pentru fapte. Pledez pentu un anticomunism de factură civic-liberală, asemeni antifascismului civic-liberal. Resping orice tentativă de reabilitare a unui totalitarism doar pentru că era, mai mult sau mai puțin credibil, dacă luăm in considerație reflectiile unui Vasili Grossman, opusul celuilalt.” (Blog Vladimir Tismăneanu, 19.08.2015)

Mihai Maci: Proba adevărului

„Miza legii 217/2015 nu e doar aceea a onestităţii istoriografice, ci – în primul rând – aceea a asumării eşecului modernităţii noastre. Nu evreii, nu ruşii, nu ungurii şi nu americanii ne-au făcut să rătăcim (uneori cu accese de violenţă) în labirintul “lumii noi”. Ceea ce n-a fost bun a fost chiar în noi. Calea ce duce spre viaţa pe care ne-o dorim trece, în mod necesar, prin asumarea adevărului cu privire la noi înşine. Oricât de dureros sau de dezamăgitor ar fi acest adevăr.” (Contributors, 18.08.2015)

Nicolae Dima: Luare de poziție

„În vederea refacerii ţării statul are datoria să angajeze toate forţele naţiunii, inclusiv cele cu sentimente naţionaliste. Legionarii au fost naţionalişti, dar nu s-au confundat cu fasciştii. Cu excepţia unui număr regretabil de indivizi care au comis crime, majoritatea lor au fost victime. Închisorile au fost pline cu Romani etichetaţi drept legionari. Se doreşte cumva repetarea istoriei? Reamintim că Mişcarea Legionară nu a fost trimisă în judecată ca organizaţie fascistă la sfârşitul războiului. În realitate, legionarii aflaţi în Germania erau toţi internaţi de Hitler în lagăre de concentrare şi au fost eliberaţi de Aliaţi.” (Confluențe, 18.08.2015)

Mircea Stănescu: O comparație... „Trivializatoare”

„Ce-ar fi să solicităm ceva identic situațiilor încriminate prin lege de Radu Ioanid & Co pentru memoria și istoria victimelor comunismului, șí în privința victimele nazismului / fascismului? Mai clar: să propunem expulzarea din această memorie a tuturor comuniștilor!

Prin urmare, conform acestei logici, „un Florian de-andoaselea" și-ar putea propune să radă toată memoria victimelor nazismului / fascismului și să condamne toată istoria lor. Ba chiar să se ia atât de tare în serios, încât să ceară Muzeului Memorial de la Auschwitz (și, mai ales, celui de la Washington) să dea jos de pe pereți fotografiile comuniștilor, iar Francezilor să le pretindă să-i scoată din Panthéon și din cimitirele militare. [...]

Și dacă omul respectiv ar face toate acestea, am putea spune oare despre el că posedă un spirit sănătos (ca să nu-l cităm de-a dreptul pe Andrei Pleșu, cel căruia îi sunt dragi perspectivele clinice?)

Bineînțeles că nu: ca și în cazul legii-în-discuție, Istoria și Memoria țin de perpective mai complexe decât gândirea-de-beton-armat a artizanilor unor asemenea propuneri.” (Mircea Stănescu Blog, 18.08.2015)

Octav Bjoza: Comunicat (punct de vedere) cu referire la Legea nr.217/2015, care alătură legionarismul nazismului şi fascismului.

„Fără a avea studii de specialitate realizez că legea se aseamănă foarte mult cu cele apărute pe la începutul anilor 1950. Este regretabil faptul că unii parlamentari întocmesc proiecte de legi, fără a-i cunoaşte şi discuta cu cei despre care se face vorbire în acestea.” (AFDPR, 18.08.2015)

Cristina Andrei: Legea antilegionară, o analiză

„Unele infracţiuni pe care le prevede Legea Antilegionară sunt acoperite de alte acte normative (Codul Penal, de pildă), alte prevederi încalcă atât Constituţia, cât şi alte legi. Cu alte cuvinte, este o lege atât inutilă, cât şi periculoasă, încălcând grav unele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

Iar dacă, potrivit sugestiilor UE (mai degrabă implicite decât explicite), avem nevoie de o lege antinegaţionistă, aşa cum îşi doreşte Institutul Elie Wiesel, nu avem decât să o elaborăm şi să o adoptăm (cum au făcut 18 ţări europene) în mod clar, separat şi explicit, nu într-un talmeş-balmeş interpretabil, sau să nu o adoptăm deloc, cum au făcut celelalte ţări din Europa, unele dintre ele – precum Marea Britanie – invocând libertatea de expresie.” (Țărănista, 18.08.2015)

Șerban Cionoff: Miklos Horthy și regimul său intră sau nu sub incidența Legii 217/2015?

„...nu de azi de ieri, am constatat ceva neobişnuit şi , de ce nu aş spune-o?, de-a dreptul revoltător. Mă refer la faptul că , în vreme ce nouă, aici, în România, ni se reproşează, pe un ton ridicat şi acuzator, de către anumite entităţi care se recomandă a face parte din mediul academic şi ştiinţific european sau mondial, faptul că dorim să realizăm o discuţie corectă, argumentată şi nepărtinitoare despre personalităţi precum cele mai sus menţionate, cam aceleaşi distinse forumuri se fac a nu băga de seamă eforturile din ce în ce mai insistente ale unor cercuri din Ungaria vecină şi parteneră în marea familie a Europei Unite, de a–l reabilita pe amiralul Horthy personalitate emblematică (în sens absolut negativ ) a unei dintre cele mai negre pagini din istoria secolului XX şi poate că nu numai... Pe amiralul Horthy, în Ungaria, dar - atenţie mărită! - nu numai pe el şi nu numai în această ţară.” (Jurnalul, 18.08.2015)

Florina Neghină: Lege și pedeapsă

„Interdicția, fără discutarea și conștientizarea prealabilă a răului nu face decît să exacerbeze răul însuși. Interdicția, în acest caz, fiind asimilată persecuției, tendința firească este de simpatie cu victima. Absența dezbaterii serioase, documentate, într-o problemă atît de serioasă și atît de complexă, înainte ca legea să fie promulgată, poate duce la clivaj social, resentimente și chiar ură.” (Blogary, 17.08.2015)

Monica Macovei: Comunismul trebuie interzis, așa cum sunt interzise prin legea 217/2015 organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob

„...Este bine ca istoricii să clarifice în mod real ce au însemnat legionarii, ce rol au avut și, sigur, din momentul în care au devenit o organizație criminală, nu sunt de apărat, în niciun fel. Dar, haideți să vedem de ce atât de mulți oameni cu studii, politicieni, intelectuali, și populația au îmbrățișat acea doctrină la începuturile ei. Să vedem aceste lucruri clar scrise de istorici. Nu să judecăm pe vorbe aruncate.” (Blog Monica Macovei, 17.08.2015)

Ionuț Țene: Și totuși, unde ați fost până acum?!

„Ce mi se pare foarte ciudat şi foarte tardiv astăzi: dezbaterea inflamată post-factum pe seama Legii antinaţionale, antidemocratice şi anticonstituţionale nr. 217/2015. După ce Legea nr. 217/2015 a fost promulgată de către preşedintele Klaus Iohannis, fără o minimă cercetare juridică, absolut toată presa, societatea civilă şi analiştii s-au inflamat. Eu pun întrebarea firească: unde erau toţi cei care trebuiau să sesizeze neconstituţionalitatea şi ilegalitatea antidemocrată a demersului Institutului "Elie Wiesel", în perioada dezbaterii parlamentare şi înainte de promulgarea prezidenţială?” (Ziarul națiunea, 17.08.2015)

Claudiu Târziu: Cărţile marxiste ale lui Radu Florian, baza ideologică a vînătorii de fascişti

„Alexandru Florian a fost educat în spiritul acestor lucrări de căpătîi ale tatălui său, lucru evident în toate susţinerele publice ale celui care conduce azi „vînătoarea de fascişti". Avînd în vedere că „reacţionarii", fie ei legionari sau doar naţionalişti-creştini (precum Mircea Vulcănescu ori Sandu Tudor, care totuşi au fost condamnaţi cu eticheta de legionari – pentru care şi azi sînt puşi la index), au văzut în comunism cel mai mare pericol al secolului XX şi s-au ridicat contra lui, e natural ca şi astăzi să fie vînaţi de alde Florian. Nu e nici o problemă, dar măcar să nu ne ia de proşti stimabilul şef al Institutului „Elie Wiesel", pretinzînd că luptă pentru democraţie. Nu, tovarăşul Florian luptă pentru impunerea unei viziuni la care tatăl său a muncit cu sîrg şi împotriva tuturor celor care i-ar putea sta în cale, recte tradiţionaliştii, conservatorii, patrioţii şi creştinii pe care îi expediază sub numele de „legionari" – deja defăimat de generaţia lui Radu Florian.” (Rostonline, 17.08.2015)

Radu Zlati: Din nou despre legea antilegionară

„Amendamentele la propunerea inițialã nu au fãcut decât transforme o propunere legislativă (având deja erorile ei!) într-o Lege care conține mai multe oportunitãți de a declanșa acțiuni abuzive. Chiar și așa, pretenția unora ca nume de strãzi sã fie schimbate deoarece în acest moment poartã numele unor personalitãți culturale care la un moment au cochetat cu ideile legionare este lipsitã de substanțã, conform legii, în momentul în care respectivele personalitãți nu au fost condamnate pentru genocid sau crime de rãzboi, ci au fost doar membri sau simpatizanți al Legiunii.” (Radu Zlati, 17.08.2015)

Radu Zlati: LEGEA ”ANTILEGIONARĂ” PROVOACĂ ABERAȚII

„...Aștept să se întâmple două aberații: ca doamna Hossu-Longin să depună plângere penală împotriva lui Crin Antonescu, pentru că a inițiat legea anti-legionară; și ca Alexandru Florian să depună plângere împotriva aceluiași Crin Antonescu, bazându-se tocmai pe sus-amintita lege, pe care a iniţiat-o, pentru că într-un interviu a promovat cultul unor personalități care au avut o legătură cu Mișcarea, invitând tinerii să le citească operele. Ar fi o victorie a somnului minții… dar repet, cui îi pasă?” (Radu Zlati, 16.08.2015)

Ioan Buduca: Greșeala legii Antonescu

„Directorul Institutului "Elie Wiesel", implicat în elaborarea legii Antonescu, şi-a dat seama, în cursul unei recente dezbateri televizate, ce anti-reclamă şi-a făcut Institutul prin intermediul acestei legi. Nu luase în calcul ce se poate întâmpla când pui în mişcare interdicţii anti-cult, alături de interdicţii anti-extremism. Aşa cum în mentalul popular creşte cultul faţă de faptele de credinţă ale lui Arsenie Boca, în anii din urmă românii au consolidat un cult faţă de faptele de rezistenţă anti-comunistă ale lui Ion Gavrilă Ogăranu. A-l ponegri pe acest erou atât de popular pentru o presupusă faptă din anii săi de liceu, când era membru al "uteciştilor" legionari, şi a dori să împiedici venerarea sa, iată ce ar putea declanşa anti-reclama şi chiar anti-semitismul.” (Cotidianul, 16.08.2015)

Ioan Roșca: Petiţie: Legea 217/2015 nu este constituţională

„Domnule Ciorbea, Vă semnalăm că aveţi datoria legală şi morală de a denunţa neconstituţionalitatea legii 217/2015 (care completează şi modifică OUG nr.31/2002- o normă care era la rîndul său acut neconstituţională). Nu vă puteţi ascunde laş atunci cînd România e tratată ca o colonie în care băştinaşii sînt privaţi de libertate, ca o ţară învinsă în 1944 şi ocupată pînă azi.

Dacă vă veţi deroba acum de la responsabilitatea de a apăra libertăţile cetăţeneşti- ce vă revine ca Avocat al Poporului, veţi păcătui fatal faţă de libertatea de conştiinţă a urmaşilor celor care s-au sacrificat, încercînd să-şi apere ţara şi demnitatea de urgia comunistă.” (Piața Universității, 16.08.2015)

Mihai Enciu: Un gestapo evreiesc

„Cu mijloace care amintesc de Inchiziție se impune o nouă istorie creionată și se stabilesc fapte a căror veridicitate se impune cu mijloace represive. Negi, plătești cu libertatea, simplu și eficient, întocmai ca băieții de la Gestapo care, pentru simpla deținere a unor opere literare, te trimiteau în lagăr. Și întocmai ca urmașii săi din poliția politică nazistă și gașca de la Elie Wiesel operează cu liste negre și autori interziși. Care-i diferența, mă întreb? De ce o formă de totalitarism și cenzură de tip nazist este mai blamabilă ca această Inchiziție evreiască coordonată de un român sadea? Răspunsul la crimele odioase ale unor echipe de legionarilor nu este exagerarea sau cenzura. Nu poți combate o atrocitate cu altă atrocitate și nu poți opri crima prin cenzură.” (Academia Cațavencu, 16.08.2015)

Daniel Roxin: Atentat grav la MEMORIA POPORULUI ROMÂN: Ce lucruri incredibile au început să se petreacă AZI?

„Cine sunt Elie Wiesel și "supraveghetorii" antisemitismului de la acest Institut ne spune Eli Caufman, rabin şi istoric de origine română, emigrat în Israel în anii '60: „Pentru noi, evreii religioşi, comunismul este mai extremist decât nazismul. Iar liderii comunităţii evreieşti din România sunt oamenii Anei Pauker, foşti comunişti. Evreii din România nu prea au ce face în cultură şi religie, pentru că sunt asimilaţi şi atunci fac activism, iar activismul lor este holocaustul – ei primesc bani peste bani pentru asta. Comunitatea evreiască vrea să fie antisemitism, pentru că antisemitismul ăsta le aduce bani."” (CunoașteLumea, 15.08.2015)

Lazăr Lădariu: O lege anticonstituțională, antinațională, în manieră cominternistă, stalinistă!

„Ia să vedem care sunt persoanele condamnate, în România, pentru „crime de război". După cum se ştie, în acei ani, imediat după ocuparea României, la 23 august 1944, de tancurile sovietice, au avut loc numeroase procese, însoţite de dure condamnări pentru „crime împotriva umanităţii" şi „crime de război". Cine erau „vinovaţii" şi, apoi, condamnaţii? Erau cadre din fosta conducere antonesciană, legionari, a căror mişcare, de fapt, a fost înăbuşită de Ion Antonescu, „consideraţi periculoşi de noul regim", şi, precum bine se ştie, ofiţeri şi generali „ai Armatei Române care, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, au luptat împotriva Uniunii Sovietice". O cumplită răzbunare împotriva celor care au depus un jurământ militar, care doreau întoarcerea la Patria-Mamă, România Mare, făurită, la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a Basarabiei, a doua oară anexată prin notele ultimative ale Pactului Ribbentrop-Molotov, în iunie 1940, şi a nordului Bucovinei, de către URSS. Astfel, elita militară a României interbelice a ajuns să fie condamnată politic, pentru „crime de război".” (Cuvântul liber, 14.09.2015)

Ioan Roșca: Despre genocidul contra legionarilor cînd vorbim?

„Cine studiază (ca mine) documentele (cum ar fi instrucţiunile pentru penitenciare) şi mărturiile victimelor va constata că legionarii se află printre categoriile vizate explicit de maşina represivă comunistă (ca şi moşierii, chiaburii, politicienii, naziştii, etc). După ce se cere ca deţinuţilor politici să nu li se dea drept la pachet sau vorbitor, se precizează- în numeroase instrucţiuni- că legionarii nu au drept nici la pernă sau îngrijiri medicale. Oricît ar vrea unii, nu se mai poate eluda adevărul că la Piteşti a fost vorba şi de răzbunare contra legionarilor. Cum aceştia au format o "colectivitate" ,exterminarea lor se încadrează în definiţia genocidului din codul penal din 1968, existînd - în cazul grupului lor- şi o evidentă dimensiune etnica, religioasă şi naţională (denunţată din 1948 şi de dreptul internaţional).” (Piața Universității, 14.08.2015)

Lucia Hossu Longin: Aş fi vrut ca la Cotroceni să fie un profesor de istorie

„Că se mai adună câţiva bătrâni legionari şi îşi comemorează morţii din închisori reprezintă un pericol pentru societate? Că un partid înfiinţat legal mai oferă imaginea stridentă a unor tineri care practică salutul legionar? Nimeni nu-i urmează. Dar România a suportat 50 de ani de teroare comunistă şi trei luni doar (noiembrie-ianuarie 1941) de regim legionar. Ce incriminăm cu această lege? Teroarea comunistă, aşa cum ar fi normal? Nu! Ci teroarea legionară, care aşa cum ştim a durat un interval scurt de timp şi autorii ei şi au primit judecata. Nu şi-au primit-o în niciun fel cerberii comunişti, vinovaţi pentru peste 2.000.000 de oameni exterminaţi în închisori.” (Cotidianul, 14.08.2015)

Cezarina Condurache: Primul abuz și prima victimă a legii „antilegionare" – Poetul erou Ion Şiugariu. Poate explica Ambasada României în Slovaica cum a luptat un "fascist" pe frontul anti-hitlerist?

„Intră Ion Șiugariu sub incidența legii 217/2015? Cu siguranță nu! Nu a fost criminal de război, nu a comis crime împotriva umanității, nu a comis genocid. Și atunci ce aveti domnilor cu Ion Șiugariu? A murit pe front luptând împotriva NAZIȘTILOR, ce vreți mai mult decât atât? Nici regimul comunist nu l-a incriminat ca fascist sau legionar, din contră, i-a publicat opera și i-a făcut casă memorială.” (Ziariști Online, 14.08.2015)

Florina Neghină: Anticomuniști antidemocrați?

„Nu aveam de gînd să comentez acum, dar s-au înfierbîntat unele spirite suficient cît să producă enormități. Una din ele, ”anticomuniști antidemocrați”. Adică? Asta vine cum? Dacă eu, anticomunistă, vreau ca pe lîngă legionari să fie condamnați și comuniștii – care au torturat și ucis, uneori monstruos, indubitabil dovedit – sînt antidemocrată?” (Blogary, 13.08.2015)

Alex Ștefănescu: „Datorită legii 217/ 2015, Stalin a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând"

„Prin modul cum este concepută, ca un instrument de persecutare a oricui pentru orice, această lege este stalinistă. Datorită ei, Stalin a înviat din morți cu moartea pre moarte călcând. Cei care au elaborat-o, ca și cei care au votat-o, sunt infinit vinovați față de țara în care trăiesc.” (Gîndește, 13.08.2015)

Augustin Buzura: Pe când uniformele

„Din păcate, luată în serios, legea aduce atingere libertăţii de gândire şi de exprimare, interzice cunoaşterea reală a istoriei şi a culturii noastre. Şi, inevitabil, atrage după sine liste cu cărţi interzise şi cu autori interzişi, cu fonduri speciale în biblioteci etc. Ultima listă cu cărţi şi autori interzişi a apărut în 1988, listă pe care am avut onoarea să-mi găsesc, a doua oară interzis, romanul meu de debut, Absenţii. Cum, de altfel, s-a demonstrat după Revoluţie, specialişti în interziceri, minimalizări şi denunţuri avem suficienţi. Din păcate, sunt tot mai puţini cei ce citesc cu seriozitate cărţile şi nu le judecă precum în neuitatul ev comunist prin lentile politice.” (Revista Cultura, 13.08.2015)

Ion Spânu: Iată de ce Legea 217/2015, antilegionară, nu condamnă comunismul: Directorul Institutului "Elie Wiesel" este fiul odiosului ideolog stalinist Radu Florian

„Cine crede însă că directorul Institutului „Elie Wiesel" Alexandru Florian este exponentul unei moralităţi totale se înşală, căci, în timp ce pune la zid tot grupul de mari intelectuali români din perioada interbelică, atunci cînd vine vorba de tatăl său, stalinistul Radu Florian, îl apără în faţa celor care l-au criticat!

În nr. 226 din iunie 2014 al revistei „Observator cultural", Alexandru Florian a scris un articol imens, în care, practic, încearcă lamentabil să-l prezinte pe tatăl său, propagandistul stalinist Radu Florian, ca pe un mare disident anticomunist! În acelaşi timp, îi pune la punct pe Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Dinescu sau Mircea Mihăieş care „îl denigrau numai pentru că a fost şi a rămas de stînga"! Acest intransigent „călău" al lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica sau Petre Ţuţea mărturiseşte în articol că aştepta de la opinia publică să-i ia apărarea tatălui său, deşi acum se revoltă cînd cineva ia apărarea marilor intelectuali români din perioada interbelică:...” (Cotidianul, 12.08.2015)

Darie Ducan: Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis

„Președintele Traian Băsescu a condamnat comunismul pentru aceleași tribune de politruci pentru care și dumneavostră condamnați acum mișcarea legionară, fără nuanțe și echivoc. Înțelegeți, vă rog, că orice credință politică are eroi, după cum are și criminali. Legionarii au făcut crime abominabile, l-au ucis pe Iorga, au făcut lucruri care nu se pot ierta, dar sunt, printre ei, oameni care au avut măsura bună a valorii acestui neam și cultura specificității sale în universalitate. Comuniștii, de asemenea, au făcut crime. Dar pedepsiți crimele, nu faptele colaterale. Mi-e teamă că ați ars o etapă, prin gestul dumneavostră, care vă apropie de tendințe dictatoriale ( nu doar simpliste, ci și inconștiente) mai mult decât orice: ați interzis din principiu principii care, între timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii” (Blog Darie Ducan, 12.08.2015)

Magda Ursache: Bulevardele de cenzură

„Ideea de rezistenţă românească la tăvălugul comunist nu place multora. De ce or fi atât de porniţi reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" pe rezistenţa armată din munţi, chipurile fascistă? Ca să iasă imaginea românilor fără onoare şi demnitate de sine, fără personalităţi-simbol?” (Ziariști Online, 12.08.2015)

Andrei Cornea: Există limite ale libertății de expresie?

„Scopul, pe cât cred, nu es­te însă pura interdicție a opiniilor to­talitare – să le spunem astfel –, ci de­mas­carea principială a pretenției lor min­ci­noase de a face știință, fie și „alter­na­ti­vă“. Refuzându-le presupoziția „cer­ce­tării oneste“, le spunem negatorilor, tri­vializatorilor sau edulcoratorilor siste­matici ai evidențelor istorice, empirice și raționale că demersul lor de a poza în oameni „deschiși dialogului“ și „in­te­re­sați de adevăr“ a eșuat. Le arătăm că știm perfect că ei nu sunt deloc niște „cer­cetători onești“, care doar „pun la în­doială dogmele“ sau așa-zisa „gândire unică“, fiindcă nu ne scapă că ceea ce ei urmăresc sub pretextul dialogului e nu­mai dominația. Și cred că este legitim a răspunde printr-o cenzură limitată unor acțiuni masive de dominație irațională, primejdioase pentru o societate de­mo­cratică și liberă. Cred că acest tratament poate avea totuși un anume efect benefic asupra celorlalți, asupra naivilor și a ce­lor neinformați, dispuși să acorde be­neficiul „cercetării oneste“ celor care n-au nici cel mai mic drept să-l pretindă.” (Revista 22, 11.08.2015)

Radu Zlati: Despre umbrele trecutului

„Trebuie însă să punctez următoarele: dacă Țuțea a susținut prin idei mișcarea legionară, atunci de același fapt sunt vinovați și alți câțiva corifei ai culturii române. Să aducem în discuție numai numele unor Cioran sau Eliade, ca să lămurim situația. Iar dacă numele lui Țuțea dat unei străzi a putut fi considerat, de către unii, ca fiind dovada unui cult la adresa Legiunii, atunci pe când, întreb eu, cereri similare vor fi adresate pentru schimbarea străzilor ce poartă lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran sau Mircea Eliade?” (Radu Zlati, 10.08.2015)

Ioan Buduca: Legea Antonescu

„Noua formă a legii a găsit argumentul juridic ca fiind decisiv: ai condamnare, n-o să ai cult; n-ai condamnare, poţi să ai cult. Ce se putea face mai raţional? Să fie scoasă istoria din istorie? Aşa că exact când noi legiferăm împotriva extremismelor din trecut, noi forme de extremism sunt pe cale să devină majoritare în diferite ţări europene şi vor avea iniţiative de legiferare.” (Cotidianul, 10.08.2015)

Magda Ursache: Noi vrem cuvânt! Sau alte feluri de cenzură

„Ion Gavrilă Ogoranu a murit la 83 de ani, în 2006, convins, ca şi atunci când lupta pe versantul de nord al Făgăraşilor, că „brazii se frâng, dar nu se îndoiesc". E tratat ca şef de „bandă", ca pe vremea lui Lazăr de la Rusca. Valeriu Gafencu şi părintele Justin Pârvu au ajuns obiecte de cenzură. Sentimentul firesc naţional, cum-se-cade este acuzat ca naţionalism, punându-se semn egal cu rasism, şovinism, antisemitism. O fac staliniştii, cine alţii? Kominterniştii şi fiii lor.” (Ziariști Online, 09.08.2015)

Ovidiu Raetchi: Legea antilegionară și prețul unui român în Italia

„Genul acesta de ipocrizie – cu care au cochetat chiar si unii membri ai Academiei – trebuia oprit cumva. Miscarea Legionara a fost o miscare fascista si terorista. La fel Garda de Fier si orice puiut din epoca. Parlamentul Romaniei si-a asumat acest principiu inainte ca, pe fondul fundamentalismului islamic si al dezvoltarii miscarilor de extrema dreapta incurajate de Rusia, sa ne trezim ca un adolescent cu acnee – pasionat de modelul escadroanelor mortii organizate de Horia Sima si manipulat de un fundamentalist pragmatic si bine finantat – sa organizeze razbunarea Capitanului in vreo sinagoga din Bucuresti (doua sinagogi au fost atacate anul trecut in Romania, cititi raportul Departamentului de Stat SUA).” (Adevărul, 08.08.2015)

Lazăr Lădariu: Încă o lege excesivă pentru „statul șvaițer”?

„Da, ştim multe despre unele „isprăvi" ale gardiştilor legionari. Context în care nu putem să nu ne întrebăm, în cazul unor mari personalităţi cu simpatii legionare: cât de „mari legionari" sau cât de mari personalităţi ale filosofiei, literaturii, gândirii româneşti au fost Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Valeriu Gafencu? Nu cumva, în aceeaşi oală ar fi vârât, de unii, chiar şi Înaltul Domn al Poeziei şi al Limbii Române - Eminescu, pentru publicistica lui? Au incitat ei la violenţă? Au fost operele lor, cumva, porniri xenofobe?” (Cuvântul liber, 07.08.2015)

Iulian Capsali: Pericolul românesc

„Suntem în situaţia PARADOXALĂ ca după 45 de ani de comunism să condamnăm Holocaustul împotriva evreilor prin două legi, iar Holocaustul Comunist să nu fie condamnat explicit PRIN NICIO LEGE! Pentru că, să fim serioşi, declaraţia lui Tismăneanu de "condamnare a comunismului", citită de Băsescu, cu tot circul aferent făcut în Parlamentul României, nu este decât o simplă declaraţie politică şi nu a avut absolut NICIUN EFECT PENAL PÂNĂ ASTĂZI, când au găsit ţapul ispăşitor în Vişinescu.” (ActiveNews, 07.08.2015)

Cristian Câmpeanu: Deci e în regulă dacă defilez cu portretul lui Stalin pe stradă?

Domnul Andrei Muraru susține că Legea anti-extremism a lui Crin Antonescu și George Scutaru interzice cultul lui Nicolae Ceaușescu pentru că Ceaușescu a fost condamnat pentru genocid. Ei bine, Stalin nu a fost condamnat pentru nimic și nu există absolut nimic în această lege care să interzică vreunei persoane să promoveze cultul personalității lui Stalin. Or, o lege menită să interzică manifestările extremiste dar care permite cultul unuia dintre cei mai odioși criminali din istorie nu poate fi nici o lege bună, nici completă.” (România liberă, 06.08.2015)

Clarice Dinu: Mica revoluție culturală a domnului Antonescu

„Păcatul acestei legi nu este incriminarea extremismului, a fanaticilor, a celor responsabili de genocid, crime împotriva umanităţii sau a propagandei în slujba celor amintiţi, ci incriminarea, în ultimă instanţă, a libertăţii de exprimare. Cenzura. Or, despre asta prea puţin s-a vorbit.” (Gândul, 06.08.2015)

Dan Puric: Securiştii care ne conduc dau legi aberante. Dacă te duci la mormântul părintelui Justin Pârvu poţi fi considerat legionar!

„Dacă ajungi la mormântul părintelui Justin Pârvu ajungi să fii considerat legionar... Au ajuns să vorbească urât despre Mircea Vulcănescu... Păi Vulcănescu a făcut ani grei de puşcărie şi a murit în închispoare spunând: SĂ NU NE RĂZBUNAŢI. Cum poate fi Vulcănescu criminal?” (Vocea Vrancei, 06.08.2015)

Mircea Stănescu: Victimele comunismului și „legea memoriei”

„..ceea ce regimul comunist numea „legionari" și „fasciști" reprezintă o realitate complexă, un ansamblu uman din care doar o mică parte erau legionari reali, și dintre aceia mulți condamnați nu pentru vreo faptă, ci pentru idei sau simpla apartenență la organizație, or solidaritate umană, botezată și ea „ajutor legionar". Prin urmare, majoritar, aceste victime nu doar că au fost nevinovate: ele nu au avut nici o legătură cu ideile și faptele încriminate.” (Blog Mircea Stănescu, 05.08.2015)

Oana Stănciulescu: Ce se ascunde în spatele legii antilegionare / Mircea Vulcănescu, de la decorația Majestății Sale Regele Mihai, la interzicerea de către Institutul Elie Wiesel

„...Poate cea mai importantă întrebare este aceasta – cine a decis că Țuțea, Vulcănescu, Ogoranu, Gheorghe Brătianu, Gafencu sunt VINOVAȚI? Nu cumva Tribunalul POPORULUI, același care l-a condamnat și pe Iuliu Maniu și pe toată elita României? [...] Așadar, judecătorii Republicii Populare România au dat sentințe corecte, drepte, când au umplut temnițele comuniste cu prim miniștri, miniștri, preoți, scriitori, jurnaliști, toți anticomuniști, domnule Florian?” (Oana Stănciulescu, 05.08.2015)

George Scutaru: "Am văzut pe unii care plâng pe diferite posturi de televiziune, spunând că vor fi băgaţi după gratii"

„Legea a apărut pentru că nu exista posibilitatea pedepsirii unor persoane care fac apologia unor curente precum cel legionar şi de fiecare dată în instanţă se spunea că nu există bază legală pentru acest lucru. Dar aceasta instanţa este cea care se pronunţă în final, pe baza unor sesizări pe care orice cetăţean poate să o facă. Am văzut în ultima perioadă dezbateri foate aprinse, părerea mea că de fiecare dată se merge pe extreme: interzicerea unor scriitori care la un moment dat în timpul vieţii sunt cunoscuţi că ar fi avut în timpul vieţii simpatii legionare. Nu am urmărit aşa ceva prin lege, dar nu mi se pare normal ca în ziua de astăzi să existe persoane care cu diagonală şi cămaşă verde să facă apologia legiunii. Dincolo de persoanele care la un moment dat au simpatizat, din sfera de influenţa Gărzii de Fier, au fost şi nişte crime pe care istoria le recunoaşte şi nu putem să ne facem că nu vedem acest lucru.” (Gândul, 05.08.2015)

Crin Antonescu: "E un semn de precaritate intelectuală să înţelegi că s-a interzis Cioran"

„Eu înţeleg chiar foarte greu de această dată cum s-a putut ajunge la o asemenea discuţie. Sunt obişnuit cu manifestări publice de profundă precaritate intelectuală, dar chiar cu aşa ceva nu credeam că ne putem întâlni. Bineînţeles că atunci când vorbim despre Cioran, Noica, Eliade, Vulcănescu nu putem să considerăm că dominant operei lor este legată de afinitatea temporară şi destul de redusă în timp cu mişcarea legionară.” (Gândul, 05.08.2015)

Cristian Andrei: Cum a ajuns POLIŢIA INTERNETULUI în „legea antilegionară" a liberalilor Antonescu şi Scutaru: „În general, lumea crede că poate face orice pe Facebook"

„Noi când am iniţiat legea, nu ne-am gândit să-i pedepsim pe cei care pun pe Facebook poze cu Ceauşescu. Nu intenţionam să acoperim şi această direcţie. Rămâne de văzut dacă o instanţă de judecată va considera că actuala lege dă instrumental juridic necesar pentru asemenea pedepse. Înainte făceai apologia extremismului, punând afişe pe gard, acum societatea a evoluat, nu se mai pun afişe pe gard, acum postează mesaje pe Facebook” (Gândul, 05.08.2015)

Radu Zlati: ”LEGEA LEGIONARILOR” – O LEGE CONTROVERSATĂ ÎN SPAȚIUL PUBLIC

„În ceea ce mă privește, proiectul de lege de atunci și legea de acum nu mă încântă. Eu unul sper că Antonescu doar a semnat proiectul, nu a participat și la elaborarea acestuia – nu de altceva, dar stilistic, îl cred în stare de o muncă mai bine făcută: imprecizii terminologice, expuneri incongruente, un aer de lucru făcut pe repede înainte, asta a fost impresia mea, atunci, citind proiectul. Faptul că, destul de repede după promulgarea legii, unii s-au apucat să cenzureze atât pe vii cât și pe morți, lucrând cu sârg atât în biblioteci, cât și pe online, îmi dă dreptate cu privire la temerea că s-ar putea ajunge la excese în privința îngrădirii dreptului la liberă exprimare. Iar patimile sunt departe de a se stinge.” (Radu Zlati, 04.08.2015)

Bogdan Munteanu: Paradoxuri românești

„Legea antilegionară a început deja să-şi arate efectele. Primul şi cel mai vizibil dintre acestea este însă unul de bumerang. Dintr-o dată se vorbeşte mai mult ca niciodată despre legionari, pe toate canalele media şi în presa centrală. Şi nu pentru a fi înjuraţi, cum era până acum de bonton. Momentul impune o altă atitudine, iar nuanţările rămân pe altădată.” (Rostonline, 04.08.2015)

Mirel Curea: Klaus Iohannis, un golem așezat cu spinarea în oberlihtul istoriei României

„Savanți sau criminali? Intelectuali sau delincvenți? Eroi anticomuniști sau asasini? Cei care îi pomenesc acum cu admirație sau evlavie, români sau infractori? Klaus Iohannis, atunci când a promulgat zisa „lege a holocaustului" a răspuns: niște criminali, iar cine îi pomenește, la pușcărie! Sincer, nici nu mă mir. De unde nuanțe de la un golem cu pistoanele minții gripate, care s-a așezat cu spinarea în oberlihtul istoriei și memoriei românești? Cum să înțeleagă că istoria, ca și viața, este infinit nuanțată și nu judecă pe momente? Că secretul înțelegerii istoriei stă în analiză continuă, în dezbatere, în vehicularea ideilor, în prezentarea de ipoteze, nu în interdicții? Că interzicerea suscită curiozitate și fascinație, că îndârjește? Că istoria nu poate fi interzisă?” (Evenimentul Zilei, 04.05.2015)

Andrei Pleșu: O dezbatere blocată

„Dincolo de abuzive (dar inevitabile) forme de partizanat (vitejesc sau lăcrămos), trebuie să spun că, din punctul meu de vedere, sursa confuziilor se află în însuşi textul legii. E un text dezechilibrat, neatent la nuanţe, ambalat într-un limbaj neinspirat, astfel încît tonul şi stilul documentului nu evocă sunetul justiţiei, ci pe acela al unei "înfierări" tovărăşeşti. În felul acesta şi ceea ce e sustenabil în desfăşurarea lui (incriminarea rasismului, a xenofobiei, a intoleranţei etc) îşi pierde rigoarea juridică, pentru a adopta tonul unui soi de "declaraţie politică".” (Adevărul, 03.08.2015)

Gheorghe Pârja: O lege și clopotul Constituției

„Trebuie despărţită apa de uscat. Ceea ce în ultimul secol s-a cam făcut. Aici, se pare, legea bate un cui în sicriul culturii. De acum trebuie să avem mare grijă cum ne purtăm cu marile personalităţi care, în tinereţea lor, au simpatizat cu idei naţionaliste. Cei care cunosc istoria bine ne-au spus că în România nu au fost regimuri fasciste. Istoricul Alin Mureşan se întreabă: „Cărei nevoi a societăţii îi corespunde interzicerea fascismului într-o ţară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi?". Verdictul a fost dat şi de Academia Română prin vocea academicianului Dan Berindei care a spus: „Singura formaţiune susceptibilă de a fi catalogată astfel de unii, Garda de Fier sau Mişcarea Legionară, nu a fost una fascistă". A fost anticomunistă. Şi cu o tentă antievreiască. Cu victime.” (Glasul Maramureșului, 03.08.2015)

Georgeta Ghidovăț, Violeta Fotache: Scandal pentru Legea „antilegionară" care impune spionarea Internetului

„Primii care s-au simțit vizați și într-un fel obligați să reacționeze public au fost istoricii care au considerat că demersurile lor vor fi îngrădite de această lege și că va exista o teamă în libertatea de exprimare. Istoricul Marius Oprea a declarat că nu vede necesitatea acestei legi și că poate duce la abuzuri, catalogând-o drept „extrem de periculoasă pentru democrația din România". „Instituie o cenzură care nu poate fi benefică pentru cercetarea istorică", este opinia istoricului.” (Evenimentul, 03.08.2015)

Pr. Marcel Răduț: Despre legea „anti-legionară": chestiunea evreiască în România începutului de sec. XX şi la începutul sec. XXI - o necesară comparaţie (III)

„O altă concluzie aberantă a Legii „antilegionare" este că eroismul luptătorilor din rezistenţa armată anti-comunistă şi jertfa mărturisitorilor din închisorilor şi lagărelor de exterminare ale Gulagului comunismului românesc, care au fost membri sau simpatizanţi ai Mişcării Legionare, nu mai pot fi recunoscute şi afirmate public, doar pentru motivul că aceşti eroi au avut, direct sau indirect, o legătură cu Mişcarea Legionară.” (Adevărul, 03.08.2015)

Eugen Mihăescu: Azi, luptătorii anticomuniști sunt prima țintă a tovarășului Florian. Cine urmează mâine? Mihai Eminescu?

„Alexandru Florian este mulțumit că acum va putea "promova victimele Holocaustului" într-un spațiu românesc curățat de simbolurile fasciste și citează două: placa comemorativă de pe clădirea în care a locuit Nichifor Crainic și bustul lui Mircea Vulcănescu din piața Sfântul Ștefan. Las la o parte faptul că această expresie, "promovarea victimelor", îmi face pielea de găină. Nu mă miră însă nimic din partea unuia care înțelege să profite de pe urma suferinței unor martiri demolând statuile altor martiri...” (Ziariști Online, 02.08.2015)

Adrian Sturdza: Alexandru Florian, legile din 1945 și memoria victimelor

„Legea este un abuz măcar pentru faptul că pedepseşte la uitare şi re-incriminează oameni care NU au aparţinut mişcării legionare, dar care au fost încălţaţi în anchetă, de către anchetatorii-torţionari ai fostului regim, cu apartenenţa legionară – aşa cum este cazul multor foşti deţinuţi politic.

Caz unic în Europa, legea stipulează chiar un organism – nespecificat – care să monitorizeze (citeşte cenzureze) Internetul în vederea identificării celor care îndrăznesc să posteze păreri care nu convin cuiva. Mai rău - nu este prevăzut niciun organism care să decidă dacă textele publicate sunt propagandă sau fapte reale, cercetare istorică – deşi aud, stupefiat, la emisiunea B1 că de acest lucru s-ar ocupa Institutul „Ellie Wiesel", parte direct implicată, care printr-o astfel de poziţie ajunge un soi de para-justiţie.” (The Epoch Times, 02.08.2015)

Ioan Roșca: Observaţii privind poziţia SUA faţă de problema judecării comunismului în România

„1. Instalarea regimului comunist in Rusia si apoi in Europa de Est a interferat puternic cu relaţia dintre evrei si popoarele gazdă, aşa cum arată documentat si echilibrat Soljeniţîn, în ultima sa lucrare.
2. În confruntarea dintre teroarea nazistă şi cea comunistă, evreii s-au găsit de o singură parte, primind sprijin în URSS faţă de agresiunea contra lor venită dinspre Germania lui Hitler.
3. Preţul înfrîngerii Germaniei a fost alierea occidentală cu URSS-ul genocidar, căruia i-a fost dată tacit mînă liberă întru ocuparea şi distrugerea populaţiilor din Europa de Est.
4. Pe lîngă procesul de la Nurenberg , Aliaţii au cerut măsuri de "defascizare" în ţările foste satelit ale Germaniei hitleriste, ceea ce a creat ocazia demarării terorii comuniste.” (Piața Universității, 31.07.2015)

Marius Oprea: Spre Rromânia... prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare

„Prin promulgarea aşa-zisei Legi Antilegionare, nu mă îndoiesc că se aşează temelia unei Instituţii nemaivăzute în ţara noastră din anii stalinismului, o poliţie a gîndurilor, a convingerilor, a opiniilor. Se revine, ca în anchetele securităţii la prezumţia de vinovăţie, iar vinovaţii, chiar dacă şi-au ispăşit pedeapsa, continuă să plătească şi după moarte. De acum încolo există pericolul rescrierii istoriei noastre recente, după partitura Securităţii, care a aruncat de-a lungul existenţei ei cu eticheta "legionar" în stînga şi-n dreapta.
Devenită peste noapte infamantă şi chiar potenţială miză într-o incriminare penală şi socotită brusc, printr-un stufos dispozitiv de restrîngeri ale unor drepturi constituţionale, drept un serios atentat la siguranţa naţională, acuzaţia de legionarism tinde să se transforme într-un factor inhibitor inclusiv al diferitelor manifestări ale tradiţiei noastre naţionale. Ca să nu mai vorbim de comemorarea rezistenţei anticomuniste şi a eroilor ei, multora nemaiputîndu-li-se rosti numele şi omagia jertfa.” (Flux24, 31.07.2015)

Alexandru Climescu: Toleranța față de intoleranți. O lectură a “legii anti-legionare” și a criticilor sale

„Ordonanța de urgență nu interzice studierea fascismului, legionarismului, a xenofobiei și a crimelor de război iar aplicarea acesteia nu va avea ca rezultat eliminarea din biblioteci a unor lucrări. Dimpotrivă, textul legii permite în mod explicit utilizarea în public a materialelor rasiste sau xenofobe în interesul științei sau educației. (art. 4, alin. 3). De asemenea, ordonanța nu face referiri la persoane condamnate pentru uneltiri contra ordinii sociale, crime împotriva clasei muncitoare și a membrilor mișcării revoluționare sau la alte infracțiuni cu caracter politic, ci doar la infracțiuni consacrate în dreptul penal internațional.” (Contributors, 31.07.2015)

Radu Ulmeanu: Bomba cu explozie întârziată a lui Crin, o lege a umilinţei naţionale.

„Ce ne facem însă cu istoria, căci multe din marile noastre personalităţi s-au învrednicit, la vremea lor, să calce ele însele pe bec, fără să aibă spiritul vizionar de a dibui că peste zeci, chiar o sută şi mai bine de ani, va veni legea în cauză ca să le terfelească memoria. Pentru cei care ştim un pic de istorie, în România nu au existat partide şi regimuri fasciste, asta şi conform verdictului ferm al Academiei Române înseşi, care a stabilit irevocabil că singura formaţie susceptibilă de a fi catalogată astfel de către unii, Garda de Fier, sau Mişcarea Legionară, nu a fost una fascistă. Anticomunistă da, şi tocmai ăsta e şpilul. Poate şi cu o tentă antievreiască, nu spun antisemită, căci şi arabii fiind semitici la rândul lor, am da cu bota în baltă.” (Cotidianul, 30.07.2015)

Alexandru Florian: Legea ce interzice simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe - sincronizată cu normele UE

„Nu poți să promovezi în spațiul public o simbolistică legată de fascism și în același timp să promovezi memoria victimelor. Sunt două lucruri în contradicție. Această lege interzice cultul unor persoane care s-au făcut vinovate de apartenență la Mișcarea Legionară și au fost condamnate” (Agerpres, 30.07.2015)

Mircea Stănescu: Despre o masă nu foarte rotundă. În jurul „legii memoriei”.

„Sunt momente în care este vital ca istoricul să ia poziție, căci problema care se pune în fața lui este de a fi sau a nu fi. Și acesta este, cu siguranță, unul dintre ele.

El trebuie să-i desfidă atât pe politicienii care îi dau directive în materie de cercetare, cât și, mai ales, pe cei care se pretind a fi oameni de știință și vor, în același timp, să introducă în câmpul disciplinei sale metodele poliției și serviciilor secrete. Căci, procedând astfel, cei din urmă încetează să mai aibă vreo legătură cu știința (dacă au avut vreodată)” (Blog Mircea Stănescu, 28.07.2015)

Alin Mureșan: Cărei nevoi a societății îi corespunde interzicerea fascismului într-o țară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi? Ce spune despre "interzicerea" lui Ceaușescu

„Este ridicol să prezinți interzicerea lui Ceaușescu ca efect principal al legii, când nicăieri în conținutul ei nu există nici măcar o singură referință la comunism, în schimb titlul spune clar că ea se referă la fascism, legionarism, rasism și xenofobie. De altfel, e greu de înțeles cărei nevoi a societății îi răspunde interzicerea fascismului într-o țară care nu a cunoscut acest regim nici măcar o zi, și încă mai greu de priceput de ce promovarea comunismului este în continuare permisă, în ciuda miilor de oameni omorâți în închisori. Declarația este una politică și încearcă să acopere neajunsurile evidente ale legii.” (Active News, 27.07.2015)

Pr. Marcel Răduț: Despre promulgata Lege "anti-legionară" - recurs împotriva uitării şi necinstei sufleteşti (II)

„Legea în discuţie conferă, în mod indirect, valabilitate condamărilor adoptate de instanţele de judecată ale dictaturii comuniste. Eticheta de legionar era imediat pusă asupra celor care se opuneau regimului, iar legionarii veritabili au constituit, cel puţin în anii 50, principalele victime ale dictaturii comuniste tocmai datorită faptului că aceşti legionari (în majoritate tineri, elevi, studenţi, preoţi, intelectuali, mici proprietari şi ţărani) s-au împotrivit vehement, unii dintre ei cu arma în mână, instaurării regimului stalinisto-comunist. Nu mai insistăm asupra faptului că mulţi dintre legionarii asasinaţi în gulagul românesc, au fost agenţi paraşutaţi în România de către serviciile secrete Occidentale, în scopul organizării luptei de rezistenţă armată împotriva comunismului.” (Adevărul, 25.07.2015)

Ioana Ivan: Copiii legionarilor închiși de comuniști i-au scris lui Iohannis: Nu ne puneți în situația de a fi considerați din nou, copii de bandiți

„Astăzi, la 25 de ani de la căderea comunismului, suntem iarăşi puşi în situaţia de a fi consideraţi copiii unor infractori. Mamele noastre, cele care încă mai trăiesc, sunt iarăşi în situaţia de a fi soţiile unor infractori. Nu este cu putinţă să existe un stigmat veşnic pentru foştii deţinuţi politici care au făcut parte din Mişcarea Legionară. Părinţii noştri ne-au crescut şi educat în dragoste de neam şi de biserică. Ne-au învăţat să fim demni, să ne iubim aproapele şi să iertăm greşiţilor noştri aşa cum şi ei iertaseră păcatele torţionarilor lor. Părinţii noştri nu au fost nici infractori şi nici criminali şi nici pe noi nu ne-au învăţat să fim infractori şi criminali. Cu toate astea sunt reincriminaţi pentru un crez politico-social pentru care şi-au ispăşit deja pedeapsa dată politic de justiţia comunistă.” (Active News, 17.07.2015)

Ilarion Țiu: De 25 de ani există un cult al legionarilor pieriți în închisori

„Priviți cazul procesului dintre Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel" și municipalitatea din Târgu Ocna privind titlul de cetățean de onoare acordat lui Valeriu Gafencu. Datorită ambiguității legii, titlul când este retras, când este reabilitat. Dacă legiuitorul ar interzice clar practicarea cultului personalității pentru persoanele cu trecut legionar, această controversă ar dispărea. Nu cred că este un semn de toleranță din partea administrației românești să acorde titluri onorifice unor persoane cu biografie totalitară.” (ActiveNews, 02.07.2015)

Adrian Sturdza: Mai îngropăm niţel România. Legea împotriva simbolurilor legionare: încă un cui bătut în coşciugul culturii

„Dacă scopul acestei legi a fost de a reduce anti-semitismul în rândul românilor, cred sincer că iniţiativa este total contra-productivă. Pentru a eradica xenofobia şi ura de rasă etc. este nevoie de cultivarea toleranţei şi a respectului reciproc, de aplanarea greşelilor făcute de ambele părţi. Numai adevărul, compasiunea şi toleranţa pot vindeca rănile adânci. Jefuirea unui popor de unele dintre valorile sale nu va face decât să hrănească resentimente şi să adâncească prăpastiile deja create.” (The Epoch Times, 25.06.2015) 

Mircea Stănescu: Cu istoria la tribunalul politicii

„Azi, 24 iunie 2015, aleșii națiunii s-au ocupat (definitiv) de Istorie: au (re)votat legea „antifascistă" și „antinegaționistă".
Această lege, despre care s-a spus (inexact) că este (doar) „antilegionară", vizează mult mai mult, căci atacă fundamentele libertății de expresie și ale cercetării științifice.” (Blog Mircea Stănescu, 24.06.2015)
 

Mircea Stănescu: România și legile memoriale 

„Proiectul a vizat o extindere a legii nu doar în privința definițiilor deja indicate, ci și a sferei de aplicare. Astfel, Parlamentul României a avansat pe calea legiferării în materie de istorie. Mai întâi, a fost reluată definiția holocaustului: prin holocaust pe teritoriul României se înțelege persecuția sistematică și anihilarea evreilor, spriinită de autoritățile și instituțiile statului român în teritoriile administrate de acestea în perioada 1940-1944.” (Art. 2(d¹) ) 

După cum se vede, a fost eliminată orice referire la victimele rrome (țigani), care se dovedise problematică (chestiune observată de către Guvern). Faptul este cu atât mai bizar pentru o lege care își propune să preîntâmpine fascismul, rasismul, xenofobia și crimele împotriva umanității, dacă reușește să nedreptățească o altă categorie de victime din același registru. Prin urmare, propunerea legislativă antinegaționistă se dovedește a fi, la acest nivel, pur negaționistă.” (Blog Mircea Stănescu, 18.06.2015)

Pr. Marcel Răduț: Despre Legea „anti-legionară" – recurs împotriva uitării şi necinstei sufleteşti (I)

„..este absurd, într-o expunere de motive în susţinerea unei legi, în România anului 2015, să foloseşti trimiteri la o aşa-zisă posibilă stigmatizare a generaţiilor ce au urmat perioadei în cauză, pentru că o astfel de stigmatizare nu este de domeniul juridic, ci de domeniul memoriei colective. [...] Asupra României sau a naţiunii române nu se constată existenţa unei stigmatizări din partea altor naţiuni sau popoare pentru fapte comise în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, inclusiv cele circumscrise Holocaustului, chiar dacă acestea au fost comise. Dimpotrivă, România este prezentă în memoria popoarelor lumii, sub aspect negativ, ca ţara dictatorului Nicolae Ceauşescu, ca ţara unde comunismul a căzut în mod sângeros, ca ţara unde au fost organizate mineriadele etc.” (Adevărul, 15.06.2015)

Radu Preda: Nu putem fi extremiști în raport cu extremele

„Prima mea impresie: este un text mai curând ideologic, decât juridic propriu-zis. Legea nu ține cont de rigorile constituționale. Concret, proiectul de lege instituie o categorie specială de persoane vinovate care n-au fost condamnate, n-au fost trecute printr-un proces. Apartenența la mișcarea legionară, care a cunoscut grade diferite de identificare și respectiv responsabilitate, ca și în cazul membrilor altor formațiuni de ieri sau de azi, nu determină automat vinovăția unei persoane. În esență, această dispoziție incriminează prin generalizare un întreg segment de populație pentru fapte comise de o mână de persoane. Or, răspunderea penală este individuală, nu colectivă.” (Active News, 18.03.2015)


Emisiuni realizate pe tema legii 217/2015:

Care e miza reală a legii antilegionari? Marius Oprea, la Adevărul Live

Scandal pe legea antilegionară, Audienţă Generală

Condamnați la uitare. Scandalul legii antilegionare, B1 Special


1. Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, Ediția a II-a, Editura Bonifaciu, Bacău, 2012, p. 474

Comments   
  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#1 Atrox » 21-09-2015 09:34

La asemenea prostii duce atitudinea crestina caracterizata de lasitate. "Iertarea recheama pacatul", spuneau latinii. Dusmanul nu poate fi oprit decat atunci cand este ucis, iar a judeca dupa principii crestine oameni care nu dau doi bani pe aceasta invatatura, nu face dacat saduca in derizoriu mesajul Mantuitorului. Insa crestinii prefera sa treac cu vederea ticalosia celor din jur nu pentru ca doresc sincer sa se raporteze la invatatura lui Hristos, ci pentru ca astfel spera sa poata sa isi ascunda sub pres propria mizerie, pacatele in care traisesc ei insisi.

Atrox

  •  
  •  
  • Reply with quote
  • Quote

#2 Dan » 22-09-2015 14:42

Salutare Atrox.
Citindu-ți comentariul am rămas cu impresia că ne-a scris un jihadist musulman, nu un creștin ortodox.
Pretinzi că latinii ar fi utilizat dictonul ”Iertarea recheamă păcatul”. Eu mă întreb însă care latini? Inchizitorii? Că un asemenea dicton este străin de duhul creștinismului.
Apoi ideea că „dușmanul nu poate fi oprit decât atunci când este ucis” este cu siguranță caracteristică islamului, nu însă creștinismului ortodox.
Hristos Dumnezeu, care este întemeietorul creștinismului și al Bisericii, S-a făcut El însuși pildă de a ierta și de a iubi vrăjmașii. Prin urmare, presupunând că ideile frăției tale ar fi „creștine”, înseamnă că însuși Hristos le-a încălcat prin cuvânt și mai ales prin faptă.

Și dat fiind că discutăm despre un context foarte precis, încep să cred că prin astfel de exemple, ca cel al frăției tale, inițiatorii legii 217/2015 au avut măcar temeri justificate.

Păcat.

Dan

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii