Venind de la șantier1 în pas de marș, repetam în gând rugăciunea: Doamne al puterilor, fii cu noi, căci altul afară de tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al puterilor, miluiește-ne pe noi! … Și diavolul a intrat în Iuda. Iar Iuda era de astă dată un preot dobrogean, Andrei Ioan, ucenic al lui Hristos. Și l-a vândut pe Hristos și pe frații săi. (…)
Am fost introdus într-un salon1 în care mai erau internați 10 bolnavi. Printre cei internați aici, i-am întâlnit pe preotul Marcu din Vrancea, pe preotul Bumbac din Constanța, pe doctorul Cepii tot din Constanța, macedonean de origine, pe Fani Vlădoianu, poet, și el tot din Constanța. Întâlnirea cu părintele Marcu a fost o mare bucurie reciprocă, am mai stat împreună la Galați unde ne-am legat mult sufletește unul de altul.
Părintele Ştefan Marcu s-a născut la 28 noiembrie 1906, în localitatea vrânceană Poiana, într-o familie cu tradiţie preoţească, unul dintre înaintaşii săi, preotul Ion Danţiş, din Nistoreşti, fiind cunoscut drept „patriarhul Vrancei”. A suferit martiriul puşcăriilor comuniste vreme de 15 ani şi a plecat la Domnul printr-o moarte violentă.
