Pregătirea terenului şi a atmosferei. Tinerii au fost daţi pe mâinile vechilor comisari rămaşi de pe vremea regelui Carol al II-lea şi a regimului Antonescu. Aceştia trebuiau să-şi dovedească loialitatea faţa de regimul comunist...
Avea fiecare câte o "bubă-n cap" pentru care puteau fi arestaţi. Ca să-şi menţină posturile, au recurs la bestialităţi de nedesens împotriva arestaţilor. Parte din arestaţi au fost omorâţi în bătăi în timpul anchetei.
Acestor ticăloşi li s-au alăturat şi noile cadre. Erau ofiţeri, proaspăt absolvenţi ai şcolilor de securitate NKVD de la Moscova. Cu toţii erau satanizaţi până în măduva oaselor.
Deţinuţii au fost puşi la un regim strict de înfometare. Forţele lor fizice urmate de cele psihice au fost diminuate la minimum.
Încă din faza de anchetă, Securitatea a sondat terenul să vadă unde e "aţa mai slabă". Care-s firile ce pot fi corupte. Care-s proşti, care n-au o pregătire solidă, care-s creduli şi pot fi înşeleţi cu uşurinţă.
Primul a fost un elev pe nume Stoian Ion. Al doilea a fost Mărtinuş Alexandru...
Au manipulat diferiţi indivizi introducându-i prin camerele elevilor. Unul din acei indivizi pretindea că e mare demnitar liberal. Se erija în cunoscător al dedesubturile tratatelor secrete dintre marile puteri. Zicea acel "demnitar" că România a fost vândută ruşilor pentru 50 sau chiar 100 de ani. Nu mai există nici o speranţă decât capul jos, vira la stânga şi guriţa mică...
Un avocat, Buceg Albert, şi un individ pe nume Nicu Bogza, ambii recomandându-se legionari contemporani Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, le-au spus tinerilor elevi:
-Dacă astăzi mai suntem în viată se datorează faptului că în lagărul de la Vaslui am dat declaraţii de desolidarizare de Garda de Fier. Cei care au refuzat să se desolidarizeze au fost cu toţii împuşcaţi.
În timp ce pe legionari îi mitraliau la marginea oraşului, în centrul oraşului cânta fanfara militară spre a acoperi răpăitul mitralierelor.
Oamenii ucişi n-aveau nici o vină. Nu s-a făcut nici o Judecată... Singurul motiv al împuşcării lor a fost refuzul de a se desolidariza de Garda de Fier.
La o parte din elevii din închisoare le-a rămas în minte că puterea ar aştepta de la dânşii desolidarizarea de Legiune. Aşa a fost pregătită atmosfera cu mult înainte ca loturile să fie judecate.
Şocul arestării, torturile, regimul de infometare ştiinţific dirijat, zvonurile, veştile şi poveştile manevrate cu un diabolism de neimaginat, pe unii i-a tulburat, i-a şocat din punct de vedere nervos. Laşitatea începea să-şi scoată capul. Trădarea dădea târcoale.
(Octavian Voinea - Masacrarea studențimii române, de Gheorghe Andreica)
