benedict ghius

„Părintele Ghiuș era o personalitate distinsă”

La noi veneau mulți oameni interesanți, care discutau cu tata teme noi, necunoscute mie. […] Printre cei mai deosebiți oameni pe care i-am cunoscut atunci au fost și părintele Benedict Ghiuș, asistentul tatei la facultate, Ștefan Todirașcu și mai cu seamă poetul Vasile Voiculescu. Părintele Ghiuș era o personalitate distinsă, un om cu trăsături frumoase, clasice aș spune, care răspândeau în jurul său o aureolă de pace, de împăcare cu sine și cu ceilalți. Vorbea puțin, cu voce înceată, avea o cultură imensă și un limbaj de o rară eleganță. Întru totul era incredibil de modest. (Lidia Stăniloae Ionescu – Lumina faptei din lumina […]

„Arhimandritul Benedict Ghiuş, un ortodox de o adâncă puritate morală şi spirituală”

Acolo [în Balta Mare a Brăilei] mi-a fost dat să-l întâlnesc şi să-l cunosc nu pe ocnaşul, cum ar fi vrut Partidul, ci pe Arhimandritul Benedict Ghiuş, un ortodox de o adâncă puritate morală şi spirituală, dar, în acelaşi timp, un teolog de mare fineţe şi de o înaltă erudiţie. Să spun că era un călugăr îmbunătăţit – dar câţi nu sunt acuma, mai cu seamă când adulaţia devine formă perfidă de supravieţuire, chiar şi-n smerenia Bisericii! – să spun că era erudit sau demn ar fi un risc de a nota banalităţi.

Părintele Benedict Ghiuș, duhovnicul

Nu ştiu când, unde şi în ce împrejurare tatăl meu l-a cunoscut pe părintele Benedict Ghiuş. Ştiu numai că acesta a fost pentru mine oprezenţă vie şi pregnantă care a intrat în conştiinţa mea încă din anii copilăriei drept un component al familiei. De ce? încă din acei ani îl vedeam deseori; el a fost duhovnicul întregii noastre familii, deci inclusiv al meu, iar în deplină înţelegere cu tatăl meu şi mama mea s-a ocupat de educaţia mea religioasă în spiritul dreptei credinţe.

Preoți mărturisitori în închisorile comuniste III

Conferița s-a desfășurată la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, în data de 22 martie 2016 și a avut ca tematică viețile preoților mărturisitori: Pr. Constantin Sârbu Pr. Benedict Ghiuș Pr. Gherasim Iscu

Părintele Benedict, chip străluminat, de monah cu vocație filocalică

Despre tezaurul teologic și spiritual aflat în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe s-a scris, comparativ cu valoarea lui, foarte puțin. Cu greu se poate însă găsi o îndreptățire acestei negriji, căci imnografia bisericească rămâne cea mai vastă zugrăvire, prin forța și culoarea cuvântului inspirat, a istoriei sfinte a mântuirii noastre din păcat și moarte, prin Hristos, ca și modul divino-uman al ființării Bisericii. […]

”Chipul său de o blândețe de sfânt îmi apare și astăzi, după mai bine de jumătate de veac”

Adesea, legat de biografia cuiva se folosește sintagma ”era născut să fie așa ceva”. Nu găsesc alt cuvânt, nici de data asta care să-l definească pe acest profesor al nostru, din primii doi ani de seminar. Era născut să fie călugăr și chiar mai mult decât atât, dacă ar fi să ținem seama de treptele la care îl putea duce călugăria. În memoriile sale, Gala Galaction, pseudonimul literar al părintelui Grigore Pișculescu, scrie despre tânărul călugăr întâlnit la Mânăstirea Antim din București: ”6 august 1940 (marți)… între ucenicii mei călugări, am făcut azi Sfânta Liturghie. A predicat arhimandritul Benedict Ghiuș, […]

Părintele Benedict Ghiuș – Podoaba duhovnicească a ortodoxiei românești

Cei care l-au cunoscut îndeaproape, și nu sunt deloc puțini aceștia, afirmă că învățăturile pe care le dădea altora despre virtuțile creștine, verbal sau în scris, părintele Benedict Ghiuș le trăia el însuși, cucerindu-i pe toți prin modestia, sobrietatea, evlavia și bunătatea sa de călugăr cuvios și drept, prin inteligența, cunoștințele bogate, vorbirea aleasă, cumințenia în gând și faptă, pe care le-a folosit spre binele semenilor și spre slava Părintelui ceresc.

Amintiri despre părintele Benedict Ghiuș, din închisori și din Rugul Aprins

L-am cunoscut pe părintele Benedict Ghiuș în toamna anului 1936, când era ieromonah și, când de la Chișinău spre Strasbourg-Franța, a făcut un popas la Mănăstirea Cernica, pentru a vizita Seminarul monahal, unde, pe vremea aceea, eram elev în clasa IV-a. A intrat în clasa noastră cu părintele director al Seminarului, arhimandritul Chesarie Păunescu. Părintele Benedict era tânăr, îmbrăcat civil, cu începătură de barbă, cu chipul blând, cu ochii albaștri, cu o voce plăcută și clară.

Părintele Benedict – o icoană desăvârșită a monahului ortodox român

Prin anii 1943-44 mă aflam în Mânăstirea Antim din București, când în obște a venit un arhimandrit tânăr despre care se spunea că făcuse studii strălucite în Occident, la Strasbourg, și acum se grăbea să susțină o teză de doctorat în Teologie la Universitatea din București. Era părintele Benedict Ghiuș. De statură mijlocie, cu barbă puțină, îmbrăcat modest, lua parte regulat la sfintele slujbe ale obștii Antimului. Cânta la strană, avea o voce melodioasă, caldă și un fel de a cânta care atrăgea atenția. Chiar răspunsurile simple de la ectenii : „Doamne miluiește”, „Dă Doamne”, le cânta cu o intonație […]

Părintele Benedict, versantul monastic al Rugului Aprins

Dacă în această singulară convivialitate, centrul grupului laic era Sandu Tudor, versantul monastic îl avea în inima sa pe părintele Benedict Ghiuș. Reluând parcursul lui anterior întâlnirii, vom găsi probabil acele repere ce pregăteau de departe împlinirile despre care vorbim aici. Către sfârșitul anilor 20 îl găsim ca doctorand în Teologie la Universitatea din Strasbourg, unde beneficiază de cursurile unor profesori de reputație consacrată în Occident. […] Intrat în viața monahală în anii 30, calea lui în interiorul instituției ecleziastice se va situa sub semnul ambiguității:

„Dumnezeu ne-a trimis în Occident ca să deschidem porţile bisericii” – interviu cu părintele Roman Braga

A stat în temniţele comuniste mai bine de un deceniu, dar nu regretă nimic din experienţa detenţiei. A făcut parte din „Rugul Aprins”, unde i-a cunoscut pe marii duhovnici ortodocşi. După eliberare, a reuşit să plece din ţară cu sprijinul patriarhului Iustinian şi a trăit în exil, slujind ca preot ortodox în Brazilia şi Statele Unite. De mai bine de două decenii, este duhovnicul mânăstirii de maici „Adormirea Maicii Domnului”, din Michigan, şi unul dintre cei mai iubiţi preoţi ortodocşi de peste Ocean. Cu Hristos, după gratii

Icoane cu părinți români care au pătimit în închisori

{gallery}icoane-diaconesti-2012{/gallery} Sursa: Calendar cu părinţi români care au pătimit în închisorile comuniste

Scrisoare către duhovnicul meu

Aseară am avut senzaţia că mă sting. Nu ştiu de unde exact provenea răul acela, căci mai toate organele îmi sunt afectate. Viaţa mi se stinge încet în viaţa veşnică. Am avut o noapte odihnitoare şi m-am trezit oarecum refăcut, deşi se simte o undă a morţii în trupul meu. Duhul însă e viu şi treaz. Mai am încă de dat ceva lumii acesteia. Dăruirea de sine este bucuria mea. Gândul mi-e concentrat în mine însumi. Am senzaţia că lumea e vis, descoperire şi miracol. E splendidă întruchiparea asta firavă şi trecătoare a lumii!

”Dacă stăteai de vorbă cu părintele Ghiuş o oră, ieşeai complet purificat”

Părinţii duhovniceşti pe care i-am cunoscut în viaţă şi care au avut o înrâurire asupra persoanei mele sunt aproape toţi în cimitir… Între ei, la loc de cinste este pentru mine părintele Benedict Ghiuş, un duhovnic mai puţin cunoscut, pentru că era un om de o intimitate duhovnicească rară. Nu se expunea. L-au ales cam fără voia lui Episcop de Argeş, pentru că i-a depus candidatura Nichifor Crainic. A fost duhovnicul mişcării «Rugului Aprins», de la Mânăstirea Antim.