„Să știți, Prea Fericite, că a da pâinea ta, în condițiile acelea, altcuiva, era semn de dăruire totală”
Iată, că-ntr-o bună zi, s-ar deschis toate ușile [celularului din Aiud n.n.] de pe unde eram și noi: mai mulți stăteau în pat, pe alții numai cu targa îi puteau aduce. […] Și, … numai ce se deschid, în Săptămâna Patimilor vizetele. Și, de unde până aici, nu ne-or dat decât zemuri, în Săptămâna Patimilor, câte o gamelă mare, plină cu friptură de porc, proaspătă, făcută atunci: Ce-i asta, domnilor? Dumneavoastră sunteți români? Știți foarte bine, tot românul, că astăzi e Vinerea Patimilor, până acuma ne-ați dat zeamă iar acuma ne ispitiți cu asta.