La Stoieneşti
După două săptămâni de spitalizare la Constanţa, în care aproape toţi ne mai refăcusem, fiind în covalescenţă, nu ne-au mai dus la colonia de muncă forţată Grădina, ci la colonia din Stoeneşti, pe care o declaraseră colonie de tifici, pentru toate celelalte colonii din regiune. Cazarea nu era mai bună ca la Grădina şi Salcia, ba chiar mai proastă. Erau câteva saivane de oi şi de vite cu pereţi şi acoperiş din stuf, pe un loc mocirlos, încât şi în interior înotai în acelaşi noroi. Vântul bătea şuierând printre trestii, iar şoarecii şi şobolanii erau la ei acasă, ieşeau încârduri din subsol fără teamă de nimic. Din când în […]