poetii inchisorilor

Transfigurarea suferinței prin rugăciune şi poezie – Mesajul Patriarhului Daniel la Colocviul de literatură creştină

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis de PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, la Colocviul de literatură creştină, organizat de Ziarul Lumina, Bucureşti, 13 octombrie 2017: Cea de a treia ediţie a Colocviului anual de literatură creştină, organizat la Bucureşti de Ziarul Lumina, în perioada 12-14 octombrie 2017, are ca temă principală poezia creştină scrisă în timpul detenţiei din închisorile regimului comunist, ca o mărturie şi o mărturisire a credinţei creştine în timp de suferinţă şi umilinţă.

Față către Față între contemporani. Patrimoniul poeziei carcerale

Poeții temnițelor comuniste. Serile Fericiți cei Prigoniți

Poeții temnițelor comuniste – (28 noiembrie 2014, București)

Dragilor vă așteptăm vineri, la ora 18.30, la o seară de discuții foarte interesantă dedicată poeților din temnițele comuniste. Poezia în temniță a fost rugăciune.

”Am rămas legat pe viață de chipul senin al lui Aurel Dragodan”

Celălalt deținut cu care am stat era student, tot din elita Frățiilor de Cruce; făcea și el închisoare din 1941. Se numea Aurel Dragodan, dar toată lumea îi spunea ”Magistrul”. Cu el am stat cel mai mult și am descoperit în el un poet de mare valoare, un alt exemplar strălucit al generației noaste. Născut în 1919, era student la Facultatea de Drept din București, când a fost arestat pentru activitate legionară și a primit 25 de ani, din care a făcut 23 fără întrerupere.

Andrei Ciurunga – o făptură pe cât de plăpândă, pe atât de generoasă

Lângă mine dormea o personalitate emblematică a temniţelor româneşti Robert Eisenbraun, cunoscut ca Robert Cahuleanu sau Andrei Ciurunga. Mic de statură, firav, cu o bucăţică de nas, în schimb cu o pereche de ochelari cu lentile ca fundul a două borcane, avea 22 de dioptrii, de abia i se mai vedeau ochii, care când îşi pierdea ochelarii se comporta ca un nevăzător, această făptură era pe cât de plăpândă, pe atât de generoasă, având un suflet mare de artist.

Andrei Ciurunga, poetul de o gingășie olimpiană

La capitolul poezie sunt câteva nume care au intrat în antologia poeziilor din închisori. Pe cei mai vestiți, ca Gyr sau Crainic, nu ai avut cum să-i întâlnești, dar te poți socoti binecuvântat că ai putut să stai în aceeași celulă sau la aceeași roabă cu alți doi dintre ei. Unul este Robert Eisenbrau, schimbat ulterior în Andrei Ciurunga. Când Zahu Pană a editat volumul de Poezii din închisori, pentru a-l proteja de represaliile comuniste, l-a numit Acturus, după numele unei stele dintr-o constelație cerească. Când l-ai întâlnit la Jilava, în 1959, avea 39 de ani și era deja un […]

Andrei Ciurunga, un exemplu de comportament

Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga) […], a fost totdeauna un exemplu de comportament. Mic de statură, dar plin de viață, mai totdeauna vesel și plin de optimism, era dotat cu o mare ușurință pentru versificare. L-am cunoscut bine pe Andrei Ciurunga, fiindu-mi luni de zile prieten de suferință. În lagărele de muncă ale Canalului era interzis să pătrundă sub nici o formă, creion sau altceva de scris. Dar cei care au vrut să creeze, au făcut-o și aici, iar noi prietenii, le-am memorat ca să le păstrăm. Printre acești creatori de poezie bună a fost și Cahuleanu Robert (Andrei Ciurunga). (George […]

Constantin Aurel Dragodan – un om simplu, modest, sincer și bun

Dragodan este un om simplu, modest, sincer şi bun. Nu aţi auzit de acest poet, căci a crescut la Aiud şi tot acolo a scris versuri de bună calitate. Despre poezia sa vă pot vorbi prietenii lui dar şi securiştii. Dacă vreţi să-i cunoaşteţi o parte din operă, mergeţi la Tribunalul Militar din Bucureşti şi-o veţi afla la dosar. Căci Dragodan a fost condamnat pentru că l-a „văzut” pe Lenin trecând triumfător şi mulţumit de sine peste ţara plină de temniţe şi lagăre. Poezia lui nu este însă numai politică, ci și de substanță. (Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. […]