preot

„Lumina din Părintele repara răul din tine”

Raluca Tănăseanu: Cum l-aţi cunoscut pe Părintele Sofian? Silvia Radu (sculptor): L-am cunoscut printr-o minune, pur şi simplu – altfel nu aveam cum să-l cunosc, decât printr-o minune! O tânără, căreia i-am botezat unul din copii, m-a luat de mână şi m-a dus la dânsul. În momentul în care l-am cunoscut, mi-am dat seama că era un om cu totul şi cu totul deosebit, am avut senzaţia că s-a întâmplat ceva cu totul şi cu totul neobişnuit. Iar întâlnirile mele cu dânsul au fost întotdeauna pline de bucurie. După primele spovedanii eram atât de bucuroasă, era în mine o fericire nemaipomenită, îmi […]

„Sunt convins că Părintele este în Împărăţia lui Dumnezeu”

Raluca Tănăseanu: Cum l-aţi cunoscut pe Părintele Sofian? Pr. Florin Botezan (Biserica Memorială „Mihai Viteazul”, Alba-Iulia): Fiind student la Bucureşti, am aflat despre Părintele Sofian că este unul din duhovnicii care spovedeşte la Mănăstirea Antim, şi în felul acesta am ajuns şi eu să mă spovedesc în anii studenţiei. Părintele te cucerea în primul rând prin chipul său, un chip al blândeţii, şi prin felul său de-a fi; avea foarte multă dragoste şi foarte multă smerenie. Asta era ceea ce te izbea practic atunci când te întâlneai cu Părintele. Am auzit că s-a și convertit cineva la Ortodoxie doar privind chipul […]

Apărători ai Ortodoxiei în timpul comunismului: Pomenirea Părintelui Ilie Imbrescu

Duminică 19 noiembrie, sub egida Bisericii Boteanu din București și prin strădania d-lui Paul Corneliu Imbrescu, a fost cinstită memoria preotului Ilie I. Imbrescu (1909-1949), martirizat în temnița comunistă de la Aiud (19 noiembrie 1949), la un an după ce fusese arestat (ca luptător anticomunist cu antecedente legionare). În ultimii ani ai vieții, părintele a slujit la Biserica Boteanu, așa că în coasta acesteia a fost sfințită o cruce comemorativă, imediat după parastasul săvîrșit întru pomenirea sa.

Un iubitor de Dumnezeu, un stâlp al Ortodoxiei, un monah adevărat şi un mare prieten

Pentru a scrie despre cineva câteva rânduri, trebuie să ai o motivaţie specială sau pur și simplu să ai o înclinaţie spre a consemna anumite evenimente. Pentru mine este o motivaţie specială, bazată pe o prietenie deosebită, de a vorbi despre un Mare Prieten, Duhovnic, și Om, Arhimandritul Gavriil Stoica de la Sfânta Mănăstire Zamfira.

Părintele Gavriil, călugărul mult râvnitor şi înţeleptul duhovnic

Când mă gândesc la bunul meu prieten Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica, cea dintâi imagine care îmi vine de fiecare dată în minte, este chipul său blajin dintr-o seară de sfârşit de decembrie a anului 1958, seară pe care atunci, n-aveam cum să ştiu că nu o voi uita niciodată. Mă aflam la schitul Ciocanu de lângă Câmpulung Muscel şi ora era destul de târzie când am auzit câteva bătăi în uşa chiliei.

Un om al Liturghiei şi un mare gospodar

L-am cunoscut pe părintele Gavriil în luptă. Nu e vorba numaidecât de cunoașterea unei neputințe, de diagnosticare, ci e vorba de lupta de a vindeca neputința. L-am observat de când era tinerel, la mănăstirea Căldărușani, eu de fapt am mijlocit preoția lui, că era diacon. Avea multă râvnă și de multe ori reușea să se depășească în a veni în ajutor, în a salva lucrurile. Era grozav de conștiincios, plin de râvnă și de energie. Ne-am unit sufletește și ne sfătuiam împreună. I-am fost și mi-a fost părinte. Era obiectiv și dăruitor.

Închisorile preotului arădean Dimitrie Gornic

S-a născut la 5 decembrie 1914, în Iermata, judeţul Arad. După şcoala primară din satul natal, tânărul Gornic se înscrie la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, unde în 1934 obţine bacalaureatul. Doi ani mai târziu se înscrie la Academia Teologică din Arad. Se implică în Mişcarea Legionară, documentele Securităţii fiind confuze în privința activității sale. Lupta politică avea să-i creeze multe neajunsuri. În 1938, după interzicerea partidelor politice, Dimitrie Gornic este reţinut de Siguranţă, pentru activitate legionară. Preotul din satul lui natal primise prin poştă câteva manifeste, crezând că sunt de la studentul Gornic.

„Ca un apostol trecea din om în om spre a ne îmbărbăta” – Părintele Constantin Galeriu în lagărul de exterminare de la Coasta Galeș

Pe o vreme mohorâtă, rece și ploioasă, de parcă și vremea ne plângea de milă, tot noaptea, am fost încolonați câteva sute dintre noi și înglodați în drumurile desfundate am ajuns, nu știu după cât timp, în nou înființata colonie Coasta Galeș. Dacă memoria nu mă înșală, era pe la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie 1952. Imediat am fost repartizați în dormitoarele barăcilor de lemn, de câte 80 de priciuri suprapuse.

„Preotul Constantin Stoicescu, om de mare valoare sufletească”

Aveam preocupări noi în penitenciarul din Brașov. Prima – și cea mai importantă – o constituia rugăciunea în comun, dimineața și seara. Simțeam nevoia unui suport sufletesc și a unei reconfortări spirituale, pe care nu le puteam obține decât în momente de meditație, de rugăciune. Aveam printre noi cinci preoți, toți cu studii teologice. Îi enumăr pe toți: Iancu Popescu din comuna Văcăreasca, Constantin Stoicescu din comuna Lopătari, satul Terca, Iacob Tănase, Iorgu Ciomag și Cocora Gabriel. Printre cei mai activi se numărau preotul Iancu Popescu, pe care-l cunoșteam din vremea studenției, și preotul Constantin Stoicescu, om de mare valoare […]

„Iertare, iertare” – Ultimele cuvinte ale preotului martir Radu Șerban

De jur împrejurul lagărului era un gard de scânduri, înalt de 4 metri. Deasupra, se ridicau vreo câteva rânduri de sârmă ghimpată. Din loc în loc erau prepeleacurile, unde, permanent, era un securist de pază, cu armă automată. Se putea privi în lagăr ca într-o farfurie. În ziua respectivă, suntem scoși în sufragerie – baraca unde era și bucătăria – ca să curățăm cartofi, zarzavat. Cu noi era și preotul Radu Șerban. Originar din comuna Topraisar, județul Constanța, fusese condamnat împreună cu un lot de săteni dobrogeni, pentru că încercaseră să organizeze o rezistență împrotriva regimului comunist.

„A dovedit a fi om și preot în același timp, net superior altora”

Într-o vreme, am stat și cu preotul Grebenea Nicolae, de care mă despărțisem la mina Baia-Sprie. Era originar din Rășinari. Fecior de mocani, tocmai fusese hirotonisit ca preot când a luat drumul închisorilor. Era și el un veteran al Aiudului. Rămăsese cu același suflet cald. Comunicativ, plin de duh și, în același timp, bine ancorat în spiritualitatea creștină.

„Părintele Enache Graur, unul dintre foștii deținuți politici de mare ținută morală și atitudine anticomunistă”

Pr. Enache Graur rămâne pentru mine unul dintre foștii deținuți politici de mare ținută morală și atitudine anticomunistă. A executat 15 ani de închisoare și n-a renunțat niciodată la convingerile sale democrate și la demnitatea sa de deținut politic, fiind, în toate închisorile prin care a trecut, un exemplu de urmat. Deși mai în vârstă decât mine cu 20 de ani, mi-a acordat toată încrederea și prietenia sa.

Emanoil Păsculescu-Orlea, slujitorul de la Mihai Vodă

Printre preoţii care au suferit în timpul prigoanei comuniste se numără şi Emanoil Păsculescu-Orlea. Oltean la origine, părintele a scris istorie la Biserica Mihai Vodă din Bucureşti, unde a reuşit să creeze o puternică comunitate, zidită duhovniceşte în litera adevăratei credinţe. Comuniştii l-au condamnat pentru crezul său, însă Biserica îl păstrează şi astăzi în rândul celor care au avut curajul s-o apere.

„Eu cred că Părintele Sofian este sfânt”

Raluca Tănăseanu: Știu că Părintele Sofian v-a fost duhovnic. Ce v-a impresionat cel mai mult la sfinţia sa? Protosinghelul Teofan Popescu (Mănăstirea Putna): M-am spovedit la Părintele Sofian în ultimii unsprezece ani înainte de-a trece la cele veşnice. M-a impresionat un anumit duh pe care îl transmitea. Spunea Domnul Academician Virgil Cândea că Părintele Sofian a fost prin excelență modelul duhovnicului român al epocii moderne, un model de care avem atât de multă nevoie. Acest tip de duhovnic român a ţinut neamul nostru prin acest duh al echilibrului, al păcii, al blândeţii, al rugăciunii inimii.

Ilie Imbrescu, un om deosebit, cu suflet ales

Imbrescu Ilie – 37 de ani, originar din Banat, paroh al bisericii Boteanu din București; preot cu har, dăruit de Dumnezeu cu multiple calități și talente. Era un bărbat frumos, credincios cu adevărat, blând și politicos cu toți oamenii indiferent de credința lor, poet talentat dar mai presus de toate, înzestrat cu o voce excepțională de cântăreț de operă. Atât la Jilava, cât și mai târziu la Aiud, în unele seri sau în zilele de sărbătoare, când cânta psalmi, rugăciuni, doine, lieduri sau arii din opere, ne emoționa până la lacrimi pe toți. La Aiud, cât timp n-a fost interzis, […]

Mărturie despre milostivirirea și rugăciunea părintelui Ilarion Argatu

L-am cunoscut pe părintele Ilarion Argatu în anul 1984. Auzisem de la unii preoţi – colegi că părintele îi ajutase material la reparaţiile bisericilor unde slujeau, şi cum aveam şi eu lucrări de reparaţie la biserică m-am gândit să-mi încerc norocul. Părintele Argatu îşi avea chilia la Mănăstirea Cernica. Într-o dimineaţă, pe la sfârşitul lui martie, plec la părintele. Ajuns la mănăstire am recunoscut chilia uşor: vreo 30-40 de persoane aşteptau în linişte la o uşă. Mă strecor înghesuit printre ei, ajung în faţa uşii şi intru, lăsând impresia că sunt un obişnuit al casei.

Preotul și omul de știință Dimitrie Balaur

S-a născut la 4 septembrie 1903 în familia dascălului Isidor Balaur din comuna Răzeni, jud. Lăpuşna (azi în r. Ialoveni). Aceeaşi localitate este baştina lui Ion Pelivan şi Ion Inculeţ. Aici a trăit mulţi ani Elena Alistar, pedagog, om politic, singura femeie-deputat în Sfatul Ţării. Toate aceste trei personalităţi au fost mari luptători pentru unirea Basarabiei cu Patria-mamă.

Cerere către M.A.I. a Elisabetei Bazilescu (1964, Craiova)

Subsemnata Elisabeta Bazilescu, soția legitimă a preotului Bazilescu Aurel, domiciliată până la data de 1 martie 1964 pe strada Karl Marx nr. 44, iar de la 1 martie 1964 domiciliez în bulevardul 23 August nr. 20, vă aduc la cunoștință următoarele: soțul meu, preot Bazilescu Șt. Aurelian, la 26 iunie 1959 a fost ridicat de organele de stat. A fost eliberat la 26 iunie 1962, cu biletul de eliberare nr. 55/1960 de la penitenciarul Craiova.

Proces verbal de inspecție încheiat la 22 ianuarie 1940 preotului Aurel Bazilescu (22 ianuarie 1940, Craiova)

Proces-verbalÎncheiat astăzi 22 Ianuarie 1940. Subsemnatul Protoiereu al Circ. I-a Dolj, transportându-mă la domiciliul Prea C. Preot A. Bazilescu dela Catedrala Mitropolitană – Craiova, în inspecție specială, în vederea cererii ce a înaintat pentru ocuparea locului vacant de Preot paroh la Biserica „Hagi-Enuși” din Craiova, am constata următoarele: Cunoscutul preot Aurel Bazilescu a fost hirotonisit preot la 18 Mai 1934 pe seama Bisericii „Sf. Dumitru” din Craiova.-

Părintele Dumitru Mihăilescu, martir pentru Hristos

S-a născut în familia preotului Atanasie şi Steliana Mihăilescu. Familia sa se va muta în 1926 în ţinutul dobrogean, tatăl său obţinând un post de preot la parohia Ciocârlia, jud. Constanţa. A urmat Seminarul Teologic din Buzău, apoi Facultatea de Teologie din Bucureşti. O perioadă de timp a fost cântăreţ la parohia în care slujea tatăl său, după cum aflăm dintr-o declaraţie din 16 decembrie 1939 de „solicitare” pentru înscrierea în Frontul Renaşterii Naţionale, partidul unic înfiinţat de regele Carol al II-lea1. Încă din timpul studenţiei, căsătorit fiind, este hirotonit de către episcopul Gherontie Nicolau şi numit preot la parohia […]

1 2 3 4