Marcel Cazacu – omul care s-a apropiat de perfecţiune

Pe 23 ianuarie 1957, am părăsit închisoarea pentru a merge în domiciliul obligatoriu la Răchitoasa din Bărăgan. […] Ne-a găzduit Ion Vorovenciu, economist, de loc din Rucăr-Muscel, acolo fiind şi amicul meu Alfred Cureliuc. După ce m-am trezit dintr-un somn adânc, însoţit de Alfred am plecat să-l cunosc pe Marcel Cazacu. Originar din Rădăuţi, Marcel avea doar cu un an mai puţin decât mine, era un tânăr frumos, inteligent, chiar timid şi de o seriozitate cu mult peste vârsta pe care o avea. În seara aceea, mi-am dat seama că este un om cu totul deosebit. Mai târziu, aveam să […]

citește mai mult