vezi galerie foto (11 foto)
Traian Dorz
"Toate condiţiile grele şi dureroase prin care a trebuit să trec pentru Domnul şi pentru Numele Său, n-aș fi fost în stare să le îndur cum le-am îndurat dacă Domnul nu m-ar fi trecut din copilărie prin toate acestea."
  • 25 Decembrie 1914
  • Mizieș, Bihor
  • contabil
  • 16 ani
  • Oradea, Gherla, Periprava
  • 20 Iunie 1989
  • Mizieș, Bihor
    • Cântarea biruinţei
    • Cântarea veşniciei
    • Cântări de sus
    • Cireşul înflorit şi alte povestiri religioase
    • Minune şi taină
    • Pe genunchii lui Iisus
    • Hristos, mărturia mea. Scurta și sfânta povestire a vieții mele sau istoria unor cântări nemuritoare

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Era sâmbăta înainte de Rusalii 1988. Ne pregăteam să mergem la Sibiu. Fratele Martin îmi aduce un bilet pentru fr. Traian. Biletul prin care se solicitau medicamente din străinătate era de la o soră din Oradea căreia medicul îi spusese că-şi va pierde vederea dacă nu găseşte medicamentele urgent. Duminică după terminarea programului i-am dat bileţelul fratelui Traian, care urma să se ocupe de rezolvare.

 

Am rămas lângă fratele un timp. Grupuri de fraţi veneau cu diferite probleme. Două mi-au rămas în minte până astăzi. Un grup zicea că preotul lor nu-i lasă să cânte cântările Oastei Domnului, iar altul că nu-i lasă să vorbească în Biserică. Fr. Traian ştia de unde sunt şi le-a spus:

- Dacă preotul nu vă lasă să cântaţi, nu cântaţi; dacă preotul nu vă lasă să vorbiţi, nu vorbiţi, iar dacă vă va scoate afară din biserică, să rămâneţi sub streaşina bisericii.

Tradiţia de a duce daruri bolnavilor

În timpul cât a lucrat la protopopiatul Beiuş. fr. Traian s-a gândit să facă un carnet de economii. Pe acest carnet vom pune 25 de lei lunar: fr. Traian, fr. Vasile Pavel, fr. Aurel Pavel şi fr. Nicolae Ille. Carnetul va fi pe numele fratelui Nicolae şi va fi păstrat la fr. Nicolae. Fr. Nicolae va pune aceşti bani în fiecare lună şi tot el îi va scoate. Odată fr. Traian m-a întrebat câţi bani sunt pe carnet. I-am spus că se adunaseră 900 de lei. Atunci fr. Traian mi-a zis:

- Frate Nicolae, ia-i pe toţi şi cumpără mere pentru bolnavii de la cele două spitale, Ştei şi Nucet.

În acea vreme la aceste spitale erau între 600-700 bolnavi. Şi astăzi sunt până la 600 de persoane bolnave psihic. Fr. Traian mi-a mai zis:

- Frate Nicolae, dacă vei ajunge să te pensionezi, cred că ştii ce ai de făcut.

Am fost profund marcat de aceste experienţe trăite alături de fr. Traian şi am învăţat din fiecare ceea ce trebuia. Vreau să vă spun că tradiţia de a duce daruri bolnavilor se păstrează până astăzi.

 

 

(Mărturia lui Nicolae Ille - In memoriam Traian Dorz. Mărturii la 20 de ani de la trecerea în veșnicie, ediție îngrijită de Corneliu Clop, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2009, pp. 203-204)

Adaugă comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii