vezi galerie foto (1 foto)
Virgil Mateiaș
"Ne-am ridicat să punem rânduială
În Țară, în gândire și cuvânt,
Cum n-am aflat hârtie și cerneală
Am scris cu sânge-n Cer și pe pământ."
  • 26 Ianuarie 1909
  • Grid, Făgăraș
  • avocat
  • 16 ani
  • Miercurea Ciuc, Vaslui, Făgăraș, Ocnele Mari, Brașov, Codlea, Văcărești, Uranus, Jilava, Aiud
  • 02 Ianuarie 1995
    • Anii de groază din Romania comunistă. Mărturii. Existenţa tragică. Însemnări. Testament
    • Cântece nescrise din închisoare. 1948-1964
    • Drumețule, oprește-te și vezi... Poeme din închisoare

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Un personaj remarcabil al Legiunii a fost Virgil Mateiaș. S-a născut în 26 ianuarie 1909 în comuna Dridif. A urmat cursurile liceului Radu Negru din Făgăraş, unde a fost coleg cu Horia Sima şi cu Nicolae Petrașcu. Începând din anul 1928 a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti. În această perioadă a intrat în rândurile Mişcării Legionare. După terminarea studiilor universitare profesează ca avocat la Braşov şi Făgăraş. Crezul legionar a constituit pentru Virgil Mateias esenţa vieţii sale. În 1937 a fost numit de Corneliu Codreanu comandant legionar. În 1940, în perioada Statului Naţional Legionar, devine prefectul Făgăraşului. A luptat ca ofiţer în războiul antisovietic ca mai apoi să opună rezistenţă şi împotriva comuniştilor din ţară. A fost căsătorit cu Elisabeta (Buna), o admirabilă parteneră de viaţă şi crez legionar, cu care a avut 2 copii: un fiu, Mihai şi o fiică, Gabriela.

L-am cunoscut pe Virgil Mateias cu ocazia sfinţirii troiţei din Arpaș. M-a impresioat foarte mult. Modul său de abordare a problemelor m-a determinat să-l caut pentru a-l cunoaşte mai bine, dar nu numai prin prisma meseriei sale de avocat. La început mi-a dat o carte de cântece şi mi-a spus: Să ştii că ar fi bine să te mai gândeşti fiindcă intrând în mişcare nu vei avea beneficii, ci suferinţa. Va fi greu. Vei întâlni situaţii când trebuie să te împotriveşti chiar şi părinţilor. Mi-a dat apoi o altă carte, „Şeful de cuib“, şi mi-a zis: Vezi cu ce te alegi.

În ziua de 30 iulie 1964 am fost scoși cu toții în curte. Formele de eliberare erau gata făcute. Un deținut însă lipsea. El a rămas - chipurile - “uitat” într-o cameră, undeva pe Celular. Acela era Virgil Mateiaș, bărbatul dârz care a rezistat șase luni la torturi neîntrerupte la închisoarea Ocnele Mari. La închisoarea Aiud i-a înfruntat pe toți mișeii, fără a ceda nici măcar un vârf de ac din crezul său legionar.

și în ultima clipă administrația mai spera să-l murdărească cât de puțin... N-a reușit. În sfârșit, l-au adus și pe acesta.

Ofițerii ne-au însoțit la gară și au avut grijă să ne scoată ei biletele de tren și să ni le înmâneze fiecăruia în parte.

(Octavian Voinea, Masacrarea studențimii române în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, ediție îngrijită de Gheorghe Andreica, Editura Majadahonda, București, 1996, p. 201)

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii