Virgil Mateiaș – un bărbat dârz

În ziua de 30 iulie 1964 am fost scoși cu toții în curte. Formele de eliberare erau gata făcute. Un deținut însă lipsea. El a rămas – chipurile – “uitat” într-o cameră, undeva pe Celular. Acela era Virgil Mateiaș, bărbatul dârz care a rezistat șase luni la torturi neîntrerupte la închisoarea Ocnele Mari. La închisoarea Aiud i-a înfruntat pe toți mișeii, fără a ceda nici măcar un vârf de ac din crezul său legionar.

și în ultima clipă administrația mai spera să-l murdărească cât de puțin… N-a reușit. În sfârșit, l-au adus și pe acesta.

Ofițerii ne-au însoțit la gară și au avut grijă să ne scoată ei biletele de tren și să ni le înmâneze fiecăruia în parte.

(Octavian Voinea, Masacrarea studențimii române în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, ediție îngrijită de Gheorghe Andreica, Editura Majadahonda, București, 1996, p. 201)