Meniu biografic

vezi galerie foto (1 foto)
Pr. Dimitrie Balaur
  • 04 Septembrie 1903
  • Rezeni, URSS
  • preot
  • 5 ani
  • Jilava, Gherla, Periprava, Luciu-Giurgeni, Galați
  • 19 Aprilie 1996
    • Părintele Dimitrie cel Necunoscut

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Preotul Dimitrie Balaur s-a născut în satul Rezeni, judeţul Lăpuşna, la 4/17 septembrie 1903. La acea dată, Basarabia, veche provincie românească, se afla de aproape o sută de ani sub stăpânirea Rusiei ţariste. Prin nişte tranzacţii între Imperiul Ţarist şi cel Otoman, niciodată foarte bine clarificate de istorici, la 16/28 mai 1812, jumătatea de răsărit a Moldovei intrase în componenţa Rusiei – care, sub masca panslavismului şi a ideii de salvare, prin ortodoxie, a popoarelor de sub domnia Imperiului Otoman, îşi croia de fapt drum către Peninsula Balcanică şi Marea Mediterană.

S-a născut la 4 septembrie 1903 în familia dascălului Isidor Balaur din comuna Răzeni, jud. Lăpuşna (azi în r. Ialoveni). Aceeaşi localitate este baştina lui Ion Pelivan şi Ion Inculeţ. Aici a trăit mulţi ani Elena Alistar, pedagog, om politic, singura femeie-deputat în Sfatul Ţării. Toate aceste trei personalităţi au fost mari luptători pentru unirea Basarabiei cu Patria-mamă.

La peste două decenii de la căderea comunismului în Europa asistăm la încercări multiple de rescriere a istoriei recente, în multe cazuri abordările fiind documentate în arhivele fostelor organe de represiune. Alteori, încercările de acest gen sunt fie supraevaluate, fie subestimate, fie chiar de legitimare a unor reconstrucţii identitare menite să folosească unei geopolitici apărute după dezintegrarea Uniunii Sovietice. Cazul basarabean este elocvent: acceptăm trecutul românesc, reliefăm amprenta rusească şi construim o altă identitate etnică şi religioasă.

Sunt lucruri pe care le-am trăit nemijlocit și sunt altele pe care le-am simțit prin intermediul părinților, în primul rând, apoi al întregii mele familii. Tatăl meu, îndeosebi, este depozitarul multor evenimente ale istoriei unei întregi familii basarabene care, în Basarabia propriu-zisă, ca și în România comunistă, a avut de dat un greu tribut vieții. Astăzi, tatăl meu, înaintat în vârstă (curând, cu voia Domnului, împlinește 90 de ani) este foarte activ: slujește Sf. Liturghie și răspunde neobosit chemării credincioșilor, citește, traduce, dar... vorbește puțin și cu reținere despre cele îndurate de dânsul și de întreaga noastră familie sub regimul comunist de dincolo și de dincoace de Prut. De aceea, într-un fel, am preluat eu condeiul său, pentru a povesti pe scurt câte ceva din drama pătimirilor noastre.

Pe Părintele Dimitrie Balaur cred că l-am văzut pentru prima dată, oarecum în treacăt, cu prilejul unui botez la care fusesem invitat, la Biserica "Sfântul Nicolae" – Buzești. Nu mai știu bine în ce an a fost aceasta, probabil înainte de '89.

Era ușor de remarcat. Respira a duhovnicie. Celălalt preot de la "Sfântul Nicolae" mai mult îl îngăduia decât să-i acorde un rol cel puțin egal în desfășurarea slujbei. Am crezut că slujesc cu rândul, la săptămână, în chip egal, cum se face în multe locuri, dar aveam să aflu că așa era mereu, că lui i se acorda mereu numai locul secund, cu mai puține intervenții în slujbă. Dar la sfârșit lucrurile s-au schimbat, el era cel înconjurat cu căldură și cu bucurie de mulțime de credincioși, cu tot felul de solicitări.

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Trebuie să mărturisim prin comportarea de zi cu zi, poate cu suferinţă, cu sânge şi chiar cu viaţa de ni se va cere." Traian Trifan

Ultimele comentarii