vezi galerie foto (7 foto)
Ernest Bernea
"Libertatea nu poate fi găsită decât în inima ta. Nu căta în jurul tău ceea ce ai în tine. Sfarmă piatra ce acoperă aurul."
  • 28 Martie 1905
  • Focșani, Bârlad
  • sociolog
  • Vaslui, Târgu Jiu, Tâgu Ocna, Braşov, Canal
  • 14 Noiembrie 1990
    • Crist și condiția umană, încercare de antropologie creștină
    • Riturile
    • Cartea Căpitanilor
    • Stil legionar
    • Gând și cântec
    • Moldovă tristă
    • Pași în singurătate
    • Timpul la țăranul român
    • Colina lacrămilor
    • Maramureșul - țară românească
    • Firide literare
    • Trilogie filosofică
    • Trilogie sociologică
    • Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român
    • Civilizatia română sătească
    • Dialectica spiritului modern
    • România - simplitatea pierdută
    • Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală
    • Meditații filosofice - Note pentru o filosofie inactuală
    • Criza lumii moderne
    • Preludii. Îndemn la simplitate, Cel ce urcă muntele, Treptele bucuriei

Media kit FCP (bannere)

Fericiti cei Prigoniti

Mărturii ale cititorilor

10 cărți de bază

Promovăm

Fototeca ortodoxiei românești

Ernest BerneaCine citeşte "Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român" sau eseurile lui Ernest Bernea cuprinse în "Îndemn la simplitate" sau "Dialectica spiritului modern" surprinde rafinamentul şi profunzimea gândirii, echilibrul judecăţilor, sensibilitatea cu care "simte" fiecare tremur al problemei pe care o abordează, buna-cuviinţă care răzbate din orice rând scris. Citindu-l şi studiindu-i viaţa, mi-a venit fără voie în minte imaginea "mănăstirii de tămâie" prezentă în basmele româneşti, loc al purităţii şi desăvârşirii.

Născut la Focşani pe 28 martie 1905, Ernest Bernea a copilărit la Brăila. Tatăl său, Marcu, era ţăran moldovean din împrejurimile Galaţiului, devenit magazioner în portul Brăila, iar mama sa, Tudora, casnică, era fiica unui ardelean stabilit pe malurile Dunării. Copilăria aspră, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Până la sfârşitul vieţii s-a mulţumit cu un trai auster, chiar sărăcăcios. Ironia istoriei a făcut ca în dosarele de anchetă ale Securităţii Bernea să fie încadrat la rubrica "originea socială" ca "mic burghez"!

Ernest Bernea - un mistic rătăcit în politicăSociolog, etnograf şi filozof, Ernest Bernea a fost unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice. Astăzi, ignorat de intelighenţie, din pricina necunoaşterii dar şi a trecutului său politic, Bernea rămîne un nume de referinţă în cultura română. O mare parte din opera sa este încă inedită, datorită temerii editorilor că Bernea nu este vandabil.

Născut la Focşani pe 28 martie 1905, Ernest Bernea a copilărit la Brăila, unde şi-a făcut studiile primare şi liceale. Tatăl său, Marcu, era ţăran moldovean din împrejurimile Galaţiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns cărăuş în port. Copilăria aspră, ştirbită de neajunsuri, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Pînă la sfîrşitul vieţii s-a mulţumit cu un trai auster, chiar sărăcăcios.

Încă de la 13 ani, avînd tatăl grav bolnav, fratele mai mare mort pe front şi patru fraţi mai mici, Ernest a fost nevoit să lucreze pentru a-şi ajuta familia. A fost, pe rînd, vînzător de covrigi, îngrijitor în port, tăietor de lemne şi preparator la matematică pentru copii familiilor înstărite. Cam din aceeaşi perioadă şi-a descoperit înclinaţia spre desen şi literatură.

Întrând în toamna anului 1948, a apărut ceva nou în regimul celular - o oarecare destindere, căreia nu-i deduceam sensul1. Era de ajuns să vrei să treci de la o celulă la alta și puteai să-ți vezi cunoscuții. Și-a făcut apariția și un jurnal de perete - jurnalul mizeriei intelectuale comuniste.

Ernest Bernea a fost arestat pentru apartenența sa la Mișcarea Legionară, fost director în Ministerul de Externe, profesor de sociologie, coleg cu Traian Herseni. Avea o cultură aleasă, un om de o modestie rară. Povestea frumos între două boli, când uita de ele. Era foarte obsedat de ideea că-i cel mai bolnav. Am regretat despărțirea de dumnealui și de cultura sa1.

(Salcă Alexandru - Dăruit cu suferință. Memorii I, Editura Transilvania Expres, Brașov, 1998, p. 159)


1. Întâlnirea memorialistului cu Ernest Bernea a avut loc în penitenciarul Brașov, camera 5.

 

Ernest BerneaDoamna Teodora Bernea este singurul urmaş direct al lui Erenest Bernea care trăieşte în România. Sora sa geamănă, Ana, a emigrat în SUA, iar Horia Bernea, cunoscutul pictor şi ctitor al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, a plecat la cele veşnice în urmă cu cîţiva ani.

De formaţie inginer hidrotehnician, astăzi pensionară, Teodora Bernea locuieşte în cartierul bucureştean Drumul Taberei, chiar în apartamentul care a aparţinut tatălui său.

- Ce amintire pregnantă despre Ernest Bernea vă vine acum în minte?

Textul alăturat e transcris după un interviu dat de profesorul Ernest Bernea la data de 12 august 1990 și el se află înregistrat pe casetă. La puțin timp după asta, profesorul s-a îmbolnăvit, a trebuit să se interneze în diverse spitale, de unde n-a mai ieșit.

A murit la 14 XI 1990 și a fost înmormântat la Cernica.

Bine cunoscut în generația sa ca unul din sociologii și etnologii de frunte ai țării, această personalitate de vastă cultură era în aceeași măsură filozof și prozator și poet.

Calendarul de comemorări

Comemorari recente

Citatul zilei
  • "Crucea pentru noi nu este punctul terminus, chiar dacă crucea înseamnă suferință, crucea înseamnă jertfă, crucea înseamnă moarte. Dar pentru noi, creștinii, înseamnă puterea lui Dumnezeu, pentru că pentru noi, crucea înseamnă biruință. Pentru noi crucea înseamnă poarta prin care noi intrăm în Împărăția Cerurilor." Pr. Constantin Voicescu

Ultimele comentarii

Radio Ortodoxia Tinerilor

Login cititori